Când nimeni nu se aştepta, dat fiind că ancheta complexă derulată de justiţia americană este încă în curs, a căzut fulgerător verdictul. Altfel spus, vinovăţia şefului FMI a fost tranşată, a se citi confirmată, de un personaj important, un europarlamentar, direct de pe culoarele Legislativului european.
„Judecătorul” în speţă e nimeni altul decât Adrian Severin, cel care a zugrăvit în roşu obrazul Parlamentului European prin implicarea măiastră în scandalul lobbyştilor de ocazie, momiţi ca nişte păstrăvi de jurnaliştii de la Sunday Times.
Admit, din start, că enunţul de mai sus este o reducere la absurd a ceea ce a debitat ieri Adrian Severin.
Dar ce a declarat domnul Severin pentru Mediafax?: „Eu cred că am reuşit să-i conving pe colegii mei de nevinovăţia mea în această discuţie. Această farsă s-a construit cu mare măiestrie. Aş spune, dacă se poate afirma aşa ceva, în chip profesionist. Prin urmare, trebuie o anchetă foarte serioasă şi sofisticată pentru ca ea să fie demontată nu numai pentru mine. Eu nu am nicio teamă personală. Însă trebuie demontată pentru opinia publică, care a fost înşelată. Pentru că aici victima principală este opinia publică, eu sunt victima colaterală. Dar opinia publică este cea care este victimă. Aş îndrăzni să spun ca şi în cazul domnului Strauss-Kahn. Este vorba despre manevre absolut asemănătoare şi de înscenări absolut din aceeaşi familie”.
Avem, deci, o neaşteptată paralelă Kahn-Severin, pe care cu siguranţă cel dintâi nu şi-ar dori-o, la ce probleme are de înfruntat acum, dar considerată esenţială de cel de-al doilea.
Aparent, cele spuse de Adrian Severin îi scoate din culpă şi pe fostul boss de la FMI şi pe europarlamentarul român. În plus, politicianul vehiculează ipoteza că dezvăluirile de presă se întorc împotriva intereselor opiniei publice, a cărei perspectivă ar fi profesionist deformată, prin manevre nicidecum corecte.
Eu aş propune totuşi să ne rezervăm un preţios moment de luciditate şi să formulăm un raţionament rapid.
În opinia mea, verdictul, vizavi de cazul Severin, e clar: omul a călcat strâmb, a vrut să câştige nişte bani în plus, mulţi bani. Pentru asta, eurodeputatul român şi-a vândut serviciile pe sub tarabă, iar lăcomia l-a orbit într-atât încât s-a lăsat uşor înşelat de o echipă de ziarişti. Spre deosebire de Dominique Strauss-Kahn, Adrian Severin a fost filmat pe îndelete cu camera ascunsă, a tăiat factură şi le-a burduşit britanicilor de la Sunday Times bagajele cu, să le zicem, corpuri delicte. Personal, nu am dubii: Severin s-a descalificat definitiv.
Probele împotriva sa sunt zdrobitoare, şi tocmai de aceea, până la a mă apuca să chestionez demersul jurnalistic care l-a vizat, logica îmi spune să aştept mai întâi scuzele publice şi demisia lui Adrian Severin de la PE. Concomitent.
Ca atare, dacă ne asumăm vinovăţia indubitabilă a lui Adrian Severin ca pe o premisă perfect validă şi, în plus, urmăm firul logicii demnitarului român, decurge că stabilirea unei similitudini între cazurile Kahn şi Severin îi va pune pe cei doi pe aceeaşi linie a culpei.
În aceste condiţii, dacă „manevrele” care l-ar fi vizat pe Dominique Strauss-Kahn sunt similare cu cele care l-ar fi vizat pe Adrian Severin, atunci fostul şef al FMI este şi el vinovat sub aspectul acuzelor care i se aduc.
Cel puţin, pe partea sa de responsabilitate, domnul Severin este.
P.S.: Una dintre teoriile, să le zicem moderate, ale conspiraţiei care orbitează în jurul cazului Strauss-Kahn susţine teza că s-a profitat de o slăbiciune arhicunoscută a fostului director al Fondului vizavi de femei. Astfel, continuă respectiva teorie, cineva i-ar fi plantat acestuia o tânără cameristă, conştient de faptul că Dominique Strauss-Kahn nu ar fi avut nici o şansă de a rezista ispitei. Ce a urmat, ştim deja cu toţii.
Dacă într-adevăr ar fi vorba de aşa ceva, declaraţia de ieri a lui Adrian Severin mai face un tur de forţă. De această dată nu se întoarce doar împotriva fostului şef al FMI, ci revine la expeditor şi-l pune în şah.
Adică, dacă şi dânsul a fost „lucrat” pe baza aceleiaşi reţete, înseamnă că, da, domnul Severin este el însuşi extrem de vulnerabil: nu la femei, ci la bani.
