Militarii ruși din Transnistria nu sunt singura formă de presiune a lui Putin asupra regimului de la Tiraspol. Rusia folosește, în mod esențial, și presiunea economică. Compania rusă Gazprom oferă „cel mai mare ajutor pentru Transnistria – gaz gratis, fără a cere bani înapoi”, explică Giorgio Comai, cercetător în domeniul transnistrean și doctorand al Universității din Dublin (Irlanda) cu o teză intitulată „Statele de facto”.
Gazul rusesc este însă doar aparent gratis pentru Transnistria, întrucât atât Tiraspolul cât și Moscova cunosc valoarea acestuia – atât financiară cât și politică. „Transnistria are aproape cinci miliarde de dolari datorie către Gazprom, dar toată lumea înțelege că ei nu vor fi plătiți niciodată, nu vor veni înapoi. Această sumă e mai mare decât ajutorul primit anual de Republica Moldova din partea Europei”, explică Giorgio Comai.
Interesant este și faptul că autotitățile din Transnistria vând la prețuri diferite, către populația locală, gazele primite de la ruși. Concret, românii din Transnistria ar fi obligați să plătească gazul la preț dublu față de ceilalți locuitori din Transnistria (majoritatea fiind rusofoni). Motivația oficială a autorităților de la Tiraspol, pentru această diferențiere, este aceea că românii sunt, de regulă, angajați ai instituțiilor centrale de la Chișinău, unde salariile sunt mai mari.
Doctorandul Universității din Dublin a făcut aceste declarații luni, printr-o videoconferință susținută în cadrul proiectului “Dosarele conflictului transnistrean”. Proiectul este derulat în România și Republica Moldova de Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, cu sprijinul autorităților de la Chișinău și al unor experți internaționali.
Obiectivul Moscovei, prin această formă de ajutor economic, nu ține numai de orgoliul unei supraputeri. În Transnistria se apropie așa-zisele alegeri prezidențiale, programate la data de 11 decembrie 2016. Unul dintre candidați este chiar șeful în funcție al regimului de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, cel care și-ar dori al doilea mandat.
Surse de la Chișinău susțin că Șevciuk nu este favorit în sondajele de opinie din Transnistria, dar este candidat favorit în ochii lui Putin. Și nu întâmplător, acum o lună, Șevciuk a anunțat începutul punerii în aplicare a rezultatelor unui așa-zis referendum, desfășurat în Transnistria acum zece ani, în 2006. Este referendumul în care peste 90 la sută din voturi ar fi atestat dorința transnistrenilor de a se uni cu Federația Rusă.
Iar rezultatele acestui referendum promite să le pună în aplicare Evgheni Șevciuk, cel care candidează acum pentru un mandat de șef la Tiraspol.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului „Dosarele conflictului transnistrean” de către corespondentul ziarului România Liberă care participă la acest program.
Proiectul „Dosarele conflictului transnistrean. Soluții pentru dezvoltarea societății pe cele două maluri ale Nistrului” este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe (MAE) prin programul României de cooperare pentru dezvoltare (RoAid) și implementat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.
