Premieră în România: şefii din poliţie au ordin de la ministrul de Interne să îi cheme pe directorii de bănci la sediile inspectoratelor şi să le ceară reeşalonări la creditele făcute de oamenii legii.
Ordinul care-i trimite pe şefii poliţiilor judeţene la negocieri cu băncile vine de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar ideea de la Inspectoratul General al Poliţiei Române. Mai exact, inspectorii de poliţie se vor întâlni cu şefii unităţilor bancare pentru a identifica soluţii prin care plata creditelor poliţiştilor să fie mai uşoară: reeşalonare, amânare, reducere a frecvenţei plăţilor. Cert este că iniţiativa vine pe fondul unor tensiuni consistente în poliţie, după ce acum două săptămâni, la mitingul din Capitală, poliţiştii au mărşăluit neautorizat spre Cotroceni şi l-au jignit pe şeful statului. Drept răspuns, însă, băncile invită poliţiştii să vină individual la negocieri, iar specialiştii în politici publice consideră iniţiativa „discriminatorie şi intruzivă”.
Cel care a avut ideea, şeful Poliţiei Române, chestor principal Petre Tobă, spune că demersul are în spate doar dorinţa conducerii de a-i sprijini pe poliţişti, ale căror salarii au fost reduse cu 25%. „Fiecare inspector-şef poate să invite la nivelul inspectoratului reprezentanţii băncilor şi să-i roage să le comunice dacă pot face reeşalonări. Sau inspectorul-şef poate să se ducă la fiecare bancă.” Şeful Poliţiei Române nu vede în acest demers o intruziune în politica băncilor: „Noi nu avem cum să influenţăm banca. Nu contează ocupaţia, funcţia, poziţia cuiva în politica de creditare”. Deşi oficial acest demers a luat startul ieri, inspectorii judeţeni au obţinut deja rezultate pe teren. „S-au contactat conducerile câtorva unităţi bancare şi au fost de acord să facă o analiză la solicitare fiecărui poliţist care are un credit, din punct de vedere al unei posibile reeşalonări, al unei perioade de graţie”, a mai precizat şeful Poliţei Române.
Şeful IPJ Mureş: „Am un credit de 500 milioane şi vreau o reeşalonare”
Într-adevăr, oamenii legii sunt puşi pe treabă. Comisarul-şef Valentin Pescari de la IPJ Mureş e hotărât să negocieze cu toate băncile din judeţ pentru a obţine condiţii mai avantajoase de rambursare. „Voi avea discuţii şi cu directorii băncilor pentru a găsi soluţii să îi ajutăm, probabil diminuarea ratelor şi extinderea perioadei de rambursare a creditelor”, a declarat Pescari, care nu ştie însă câţi poliţişti din Mureş au credite la bănci, dar ştie că el însuşi este în situaţia de a cere reeşalonarea: „Şi eu am un credit de vreo 500 de milioane şi sper să primesc o ofertă mai bună”. Comisarul-şef Viorel Şerbănoiu, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani, e mai rezervat şi nu poate decât să le dea subalternilor săi exemplul propriu:
„Eu recomand tuturor poliţiştilor să meargă la bancă, aşa cum am făcut eu, să prezinte adeverinţa de salariat din ultimele trei luni şi să-şi renegocieze contractul de creditare”. Comisarul a precizat că până acum nu a fost impusă nici o poprire pe venit poliţiştilor botoşăneni care au credite bancare, ceea ce înseamnă că aceştia reuşesc să-şi achite ratele. „Noi şi până acum am colaborat bine cu băncile, de multe ori reprezentanţii instituţiilor bancare au venit la noi pentru a-şi prezenta ofertele şi pentru a oferi informaţii poliţiştilor despre cele mai bune produse”. La IPJ Tulcea, comisarul-şef Vasile Şofan nu primise ieri dispoziţie pentru a interveni la bănci.
„Fiecare poliţist să vină singur la bancă”
Abordând delicat subiectul, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, spune că e normal ca instituţiile să se intereseze care este soarta salariaţilor, dar de aici până la „formule magice” e drum lung. „Noi, comunitate bancară, ne-am exprimat întotdeauna interesul de a reeşalona datoriile acelor clienţi, persoane fizice, care au suferit ca urmare a reducerilor salariilor. Îi aşteptăm la bănci, nu suntem însă de părere că se pot rezolva lucrurile de manieră globală, pentru toată lumea. Fiecare dintre cei care au luat credit, aşa cum au luat creditul singuri, aşa trebuie să vină şi la bancă: tot singuri. Banca găseşte soluţii pentru fiecare în parte, şi nu global.” Şi directorul strategic al BRD România, Rozaura Stănescu, îi invită pe poliţişti să vină personal la bancă: „Reeşalonarea creditelor face parte din politica băncii. Negociem însă personal cu fiecare persoană, indiferent dacă este poliţist, profesor sau altceva”.
„De ce pentru poliţişti şi nu şi pentru mine?”
„Trafic de influenţă”, „intruziune”, „aberaţie”. În astfel de termeni descrie directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, măsura anunţată ieri de MAI. Specialistul consideră iniţiativa discriminatorie pentru că vizează şi privilegiază o anumită categorie de cetăţeni: „De ce ar reeşalona banca pentru un poliţist şi pentru mine nu? Asta e discriminare. De ce să-i reeşaloneze lui, iar mie nu? Sunt oameni în sectorul privat, de trei ori mai mulţi decât în cel public, care au şi ei probleme cu creditele. Pentru ei, de ce ministrul de Interne nu trimite inspectorii de poliţie să roage băncile şi pentru ei?”.
O simplă declaraţie de la nivelul ministerului sau într-o întâlnire cu băncile prin care să transmită că poliţiştii sunt angajaţi la stat şi vor plăti într-un fel sau altul creditele ar fi fost de ajuns, mai crede analistul, „dar să vezi şeful Poliţiei Judeţene intrând pe uşa băncii şi rugându-te «frumos» să încerci să-l înţelegi, să-l păsuieşti cu o rată sau să-i reeşalonezi creditul unui poliţist, de fapt nu unui poliţist, ci tuturor poliţiştilor din judeţ, sună cam ciudat. E genul de rugăminte care nu ar trebui să vină de la un om care la un moment dat te poate controla”. Politologul Cristian Pîrvulescu crede şi el că „este evidentă o discriminare între poliţişti şi ceilalţi. Dar cred că băncile se vor recuza pentru că nu au o bază juridică legislativă pentru aşa ceva”.
Decembrie 2008: case pentru poliţişti
În urmă cu doi ani, fostul ministru de Interne Cristian David a semnat, pe finalul mandatului său, un ordin care dădea poliţiştilor posibilitatea de a-şi cumpăra locuinţe de serviciu în condiţii foarte avantajoase. Ordinul prevedea un credit pe 20 de ani, în lei, cu o dobândă fixă de 5%, în condiţiile în care un credit similar destinat populaţiei avea o dobândă ce varia între 12 şi 25%. Documentul a fost semnat în ultimele zile de mandat ale guvernului condus de Călin Popescu-Tăriceanu.