În pofida măsurilor de reducere a preţului apei pentru irigaţii anunţate de guvern, agricultorii gălăţeni nu au mărit suprafeţele irigate, în prima parte a lunii august fiind irigate 20.475 de hectare. Deşi iniţial fusese contractată irigarea unei suprafeţe aproape duble, 39.824 de hectare, agricultorii au renunţat să mai irige suprafeţele pe care culturile erau deja compromise. Totuşi, suprafaţa irigată în acest an reprezintă un record, fiind cea mai mare suprafaţă irigată în ultimii ani. În judeţul Galaţi, există o suprafaţă agricolă de peste 350.000 de hectare, din care 290.278 ha teren arabil, aproape 135.000 ha fiind terenuri irigabile.
Din această suprafaţă, în urmă cu 5-6 ani erau irigate aproximativ 40.000 ha. Şocul a fost suportat de agricultori după ce la 1.01.2010 UE a interzis subvenţiile la energia electrică utilizată pentru irigaţii, în condiţiile în care statul subvenţiona cu 90% energia pentru irigaţii. Scăderea numărului de agricultori care îşi irigau culturile a daterminat creşterea preţului irigaţiilor, după eliminarea subvenţiilor preţul irigaţiilor ajungând în unele zone din judeţ şi la 1.200 lei pentru 1.000 mc. În 2010 au fost irigate 6.558 ha, în 2011 au fost irigate 8.070 ha, iar în 2012 numai 6.007 ha.
La Galaţi, sisteme de irigaţii scoase la mezat
În multe cazuri, organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii (OUAI) au intrat în faliment şi ANAF le-a executat silit, scoţând la licitaţie instalaţiile de irigat. Anul trecut, ANAF a scos la licitaţie încă o parte din activele OUAI Vameş, din zona comunei Piscu, după ce anterior fuseseră licitate instalaţiile din zona localităţilor Şendreni, Braniştea şi Vameş. Aşa au dispărut instalaţiile de irigat de pe un segment de 40 km din Lunca Siretului. În urma executării silite, statul nu se alege cu mare lucru. Spre exemplu, clădirea Staţiei de Pompare SPP 22 era vândută la preţul de 5.998 lei, iar cei 22.972 m de reţea de conducte îngropate la preţul de 7,9 lei/m.
Brăila, 80% din irigaţiile la nivel naţional
Situaţia este diferită în judeţul Brăila, unde sunt irigate aproximativ 150.000 de hectare, diferenţa fiind dată de faptul că aici distrugerile sistemelor de irigaţii nu au fost la fel de mari ca în judeţul Galaţi. Consecinţa este că sistemul de irigaţii funcţionează foarte bine şi Brăila este pe primul loc pe ţară în ceea ce priveşte suprafeţele irigate, acoperind aproximativ 80% din irigaţiile efectuate la nivel naţional. Înainte de 1990, în judeţul Brăila au fost amenajate sisteme de irigaţii pe 370.000 hectare. În perioada postdecembristă, au fost distruse şi la Brăila o parte din staţiile de pompare, dar după 2005, când staţiile de pompare au trecut în administrarea agricultorilor înscrişi în OUAI, furturile au fost stopate şi zeci de staţii au fost reparate şi reutilate. Astfel s-a ajuns ca în judeţul Brăila sistemul de irigaţii să fie în stare de funcţionare pe 270.000 ha.
Externalizarea exploatării staţiilor de pompare
După ce sistemul risca să intre în blocaj din cauza efectelor unora dintre măsurile de austeritate bugetară ale Guvernului Boc, numărul angajaţilor ANIF Brăila reducându-se de la 553 la 143, conducerea ANIF Brăila a externalizat activitatea de exploatare a staţiilor de pompare, încheind un contract de prestări servicii cu o firmă privată. Dacă înainte de externalizare cota alocată pentru salariile angajaţilor reprezenta mai mult de 10% din tariful încasat de la beneficiari, după externalizare mai puţin de 10% din acest tarif ajunge la firma care exploatează staţiile.
