În locul specialiștilor români care muncesc în Franța, Marea Britanie sau țările scandinave, în spitalele românești sunt tot mai mult prezenți medici originari din India, țările arabe sau chiar Bulgaria.
Spitalele românești, care au rămas fără mulți dintre medicii și asistentele medicale de valoare ce au plecat în Occident, au ajuns să recruteze, la rândul lor, specialiști din țările învecinate. Unele dintre spitalele românești ar fi nevoite să își închidă porțile dacă nu ar reuși să atragă medici basarabeni. În multe dintre unitățile medicale din orașele mai mici, precum Luduș sau Târnăveni, medicii basarabeni ocupă posturi de conducere și și-au atras respectul pacienților datorită bunei pregătiri profesionale.
”Facultatea de Medicină din Chișinău are o reputație deosebită, pentru că, de la bun început, a avut standarde foarte înalte. Și asta, paradoxal, pentru că, după cel de-al doilea război mondial, Stalin a decis să îi mute pe profesorii de la Medicina din Leningrad, cum se numea pe atunci Sankt Petersburg. Acest oraș a fost înconjurat vreme îndelungată de trupele germane, iar Stalin era conștient că profesorii din oraș trăiseră în tot acest timp fără să fie expuși propagandei comuniste. Așa că a decis să îi mute, în bloc, în Chișinău. Practic, așa a luat naștere Medicina din Chișinău, care, din primul moment, a avut parte de aportul unor somități medicale”, spune chirurgul clujean Victor Eșanu, el însuși absolvent al Facultății de Medicină din Chișinău, care a beneficiat de studii în Statele Unite ale Americii, înainte de a se întoarce în România.
Victor Eșanu este, în prezent, președintele Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România și, deci, liderul sindical al medicilor români.
O problemă de sistem
Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o gravă criză de personal, recunosc managerii spitalelor, care încearcă să găsească cele mai bune soluții pentru a acoperi acest deficit. Pentru toți, integrarea medicilor basarabeni este cea mai la îndemână. Faptul că aparțin aceluiași popor și lipsa oricărei bariere lingvistice îi ajută pe medicii basarabeni să fie foarte ușor acceptați de către pacienți. Ei se integrează rapid în comunitățile unde sunt angajați și, cei mai mulți, dovedesc solide cunoștințe profesionale.
”Calitatea profesională a medicilor basarabeni este una foarte înaltă. La fel și calitatea lor umană. Sunt oameni care muncesc enorm și care sunt acceptați fără comentarii de către colegii lor”, spune managerul unei firme de recrutare a personalului medical, Dumitru Pop. În anumite zone din România, faptul că mulți dintre medicii basarabeni încă mai cunosc și limba rusă constituie un avantaj cert.
Șefa direcției care coordonează activitatea spitalelor aflate în subordinea Consiliului Județean Tulcea a recrutat specialiști în pediatrie de peste Prut, pentru că secția de profil a Spitalului Județean rămăsese fără nici un medic originar din România. Faptul că medicii români din Basarabia vorbesc și limba lui Tolstoi le este de ajutor, în condițiile în care în județ, în Delta Dunării, există o numeroasă comunitate de ruși lipoveni. Însă basarabenii nu sunt singurii medici născuți în afara României care ajung să muncească în spitalele românești. ”În județul Călărași, unde avem o filială a Camerei Federative, ne-au spus că sunt situații în care sunt angajați medici de peste Dunăre, din Bulgaria, pentru a acoperi deficitul de angajați din sistemul medical românesc”, a spus Victor Eșanu.
Alte posturi, în special în Transilvania, sunt ocupate de medici originari din Asia sau din Africa de Nord, care au studiat la Cluj și care au obținut dreptul de muncă sau chiar cetățenia. Universitatea de Medicină și Farmacie oferă linii de studiu în limbile română, engleză și franceză, iar Facultatea de Medicină din Cluj are 2.500 de studenți străini. Ea este, practic, facultatea românească cu cel mai mare număr de studenți străini. Mulți dintre aceștia provin din țări precum Franța sau Suedia și se întorc acasă după finalizarea facultății. Însă alți studenți provin din țări asiatice, precum India sau Pakistan, ori africane, precum Tunisia sau Maroc.
Iar dintre aceștia, mulți sunt tentați să rămână și să muncească în România, până când obțin drept de muncă în țările occidentale sau până când obțin cetățenia română și, automat, odată cu aceasta, dreptul de a munci oriunde pe teritoriul Uniunii Europene. Chiar dacă ei muncesc doar temporar, pentru câțiva ani, în spitalele din România, acești medici contribuie la atenuarea problemelor din sistemul sanitar românesc.
SOLUȚII. Medicii cer mărirea salariilor
Medicii români spun că emigrează datorită salariilor mai bune și condițiilor excelente de muncă. În acest context, liderii sindicali ai medicilor spun că singura soluție pentru oprirea exodului medicilor este mărirea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă.