Una dintre cele mai frumoase stațiuni din România este Borsecul. Însă, în urmă cu câțiva ani, soarta acestei stațiuni părea să fie pecetluită. Borsecul rămăsese fără dotările necesare pentru a-i deservi pe turiști, activitățile industriale de tipul exploatărilor de travertine fuseseră închise, iar cele mai multe dintre unitățile turistice, prinse în vârtejul revendicărilor și retrocedărilor, erau lăsate în paragină.
Zeci de vile și de cabane, cu o arhitectură superbă, construite în perioada Imperiului Austro-Ungar și în cea a Regatului României, se degradau rapid, pentru că nimeni nu știe cine este, de fapt, proprietarul lor și cine ar trebui să investească pentru conservarea lor. În aceste condiții, Borsecul părea să devină un sat de munte, unde singura activitate viabilă este îmbutelierea apelor minerale. Însă, în ultimii ani, lucrurile s-au schimbat radical. Orășelul din Carpații Orientali a reușit să își revină cu ajutorul unor investiții de o valoare relativ mică, dar care au stimulat renașterea turismului.
În anul 2011, în Borsec au fost deschise trei pârtii de schi, dotate cu instalații de teleschi. ”Până la deschiderea pârtiilor, sezonul turistic de iarnă se rezuma la câteva zile în jurul Revelionului. Însă, de când au fost deschise pârtiile, a crescut sezonul turistic cu încă trei luni, iar numărul locurilor de cazare a crescut semnificativ, până la peste 700, câte sunt în prezent”, spune primarul din Borsec, Jozsef Mik. De asemenea, în Borsec, în timpul Guvernului Boc, au fost realizate și alte investiții. ”În secolul al XIX-lea au fost create niște băi, care puneau în valoare potențialul curativ al apelor minerale. Se numeau Băile O-Saros sau Băile cu Nămol, deoarece exista și nămol cu rol benefic în tratarea anumitor afecțiuni. În anii 1950, însă, aceste băi au fost închise. Noi am reușit să reconstruim băile, cu respectarea arhitecturii inițiale. Acum, în acest complex de tip wellness avem un bazin cu apă minerală rece, cu o temperatură de 11 grade Celsius, un bazin cu apă minerală încălzită până la 30-34 de grade Celsius, o saună și masaj. Însă capacitatea acestor băi este mică. Ele pot primi o dată doar câteva zeci de turiști. De aceea, am început construirea unui complex balnear de dimensiuni mari, în locul fostei baze de tratament, care a trebuit să fie desființată, deoarece construcțiile de lemn putreziseră. Investiția a mers bine până în anul 2012, când lucrările ajunseseră la jumătate, dar Guvernul Ponta a decis tăierea fondurilor. Timp de trei ani am încercat să convingem autoritățile din București să reia finanțarea, dar nu am reușit. Așa că, la sfârșitul anului trecut, am decis să riscăm și să luăm un credit de 13 milioane de lei ca să terminăm această bază. Consiliul Local a votat proiectul, iar Consiliul Județean Harghita a mai alocat încă un milion de lei pentru sprijinirea proiectului. Cu ajutorul acestor bani, până în iunie 2017, sperăm să finalizăm investiția, iar Borsecul va avea o bază de tratament de patru stele”, mai spune primarul Jozsef Mik.
Muzeul Apelor Minerale
Potențialul curativ al apelor minerale și rolul acestora în economia Borsecului este ilustrat și de un muzeu inedit, cel al Apelor Minerale. Muzeul a fost amenajat într-o construcție specială, care respectă arhitectura tradițională a Borsecului. În muzeu se află numeroase documente și fotografii care ilustrează istoria acestei stațiuni.
Există și vechi sticle de apă minerală, dar și obiecte care amintesc de faptul că, odinioară, în Borsec existau trei cariere de travertin și una de lignit. Cea de lignit și-a încetat activitatea în contextul crizei cărbunelui românesc care a apărut după căderea comunismului. Cele de travertine au fost închise din motive de mediu. Exploatarea acestei roci avea loc cu ajutorul dinamitei, iar multe dintre izvoarele cu apă minerală din Borsec au dispărut din cauza activităților din carierele de travertin.
”Vechile monografii arată că Borsecul avea 30 de izvoare. Acum, mai sunt 13 și trebuie să avem grijă de ele”, spune profesorul Aladar Fazakas, curatorul muzeului. Tot el mai arată cu mândrie turiștilor sticlele fabricate acum mai mult de 200 de ani la Borsec. ”Borsecul a fost primul loc din Europa unde apele minerale au fost îmbuteliate industrial. Pentru aceasta, a fost construită o fabrică de sticlă, în anul 1806. Apa minerală de la Borsec ajungea peste tot în Europa. Apele noastre minerale au primit, în secolul al XIX-lea, medalii și diplome internaționale în Viena, în Berlin, în Paris sau în Trieste. Fabrica de sticlă a funcționat până în anul 1916, când a fost bombardată în timpul Primului Război Mondial”, spune profesorul Aladar Fazakas. El afirmă că potențialul curativ al apelor minerale era cunoscut din Evul Mediu. ”Există documente medievale care arată că apa minerală de la Borsec era transportată în butoaie de stejar la Alba Iulia, la curtea principelui Sigismund Bathory, unde era folosită pentru tratarea unor boli de care suferea. Borsecul a fost menționat și în secolul al XVII-lea, în documentele venețiene, iar în secolul al XIX-lea printre cei care au venit să se trateze la Borsec a fost poetul Vasile Alecsandri”, mai spune profesorul Aladar Fazakas.
El spune că și în prezent tot potențialul apelor minerale reprezintă principala resursă a localității. Pe lângă cura internă cu apele minerale, care sunt băute de către turiști, ori cura externă, cu apele minerale din Băile cu Nămol, mai există și băi populare, care au fost amenajate prin munca voluntară a unor tineri din comunitate, care și-au dat seama că, dacă sporesc locurile de interes pentru turiști, orașul are de câștigat. De asemenea, alți turiști merg la mofetă. Aceasta este un fost izvor cu apă minerală, acum secat, din care ies însă emanații de gaze de origine vulcanică. Acestea sunt mai grele decât aerul și rămân la nivelul solului.
Localnicii au amenajat o structură de lemn, unde turiștii pot sta așezați cu picioarele în aceste emanații, care au un rol binefăcător asupra sistemului vascular ori asupra pielii. De asemenea, autoritățile au amenajat trasee turistice și pentru cicloturism, iar acum doresc să pună în valoare traseul cazematelor.
Este vorba de 26 de fortificații construite în cele două războaie mondiale. 24 dintre ele au fost distruse parțial. Două dintre ele au fost transformate în depozite, iar acum pot fi puse în valoare pentru pasionații de turism istoric. În opinia profesorului Aladar Fazakas, cea mai interesantă este cea care adăpostea comandamentul și care poartă numele de Cetatea Bufnițelor.
Interes tot mai mare din partea turiștilor
Această evoluție a stârnit interesul turiștilor. ”Cei mai mulți dintre oaspeții noștri vin din țară, din România. Dar tot mai mulți vin și din Republica Moldova, din Ungaria, dar și din Slovacia, Austria sau Germania. Vara ne bucurăm în mod special de turiștii din Israel. Avem chiar și o sinagogă în care sunt oficiate ceremonii religioase pentru oaspeții noștri din Israel”, mai spune primarul Jozsef Mik.
Turiștii din Republica Moldova și investesc masiv în Borsec. Există câteva zeci de case sau vile care au fost cumpărate de basarabeni, care le renovează și le transformă în unități moderne de cazare. Ei au cumpărat și terenuri, pe care au început construcții de la zero. De asemenea, există și investitori din Ungaria care fac același lucru cu investitorii din România sau din Basarabia. Unul dintre acești investitori este Ștefan Horvath, originar din România, care s-a stabilit la Budapesta, unde a creat o companie de turism. Prin intermediul acesteia, el a cumpărat fosta vilă Doru.
”Vila a fost construită în perioada 1930-1935 drept reședință de vară pentru familia Chima din Cluj. În perioada comunistă, ea a fost confiscată și transformată în vilă turistică, Vila Doru. A fost retrocedată, iar moștenitorii au vândut-o domnului Horvath, care a investit o mulțime de bani și a transformat-o într-o vilă de trei stele”, spune administratoarea vilei, Annamaria Fazakas. Ea spune că printre oaspeții săi se află oameni din toată Europa, inclusiv din Marea Britanie sau din Irlanda.
Annamaria Fazakas este de părere că, pe măsură ce investițiile în infrastructură se vor dezvolta, numărul turiștilor va crește și mai mult. ”Sunt oameni precum domnul Horvath care au adus la Borsec standardele occidentale. Dacă ceri un preț turistului, trebuie să îi oferi servicii de calitate”, spune administratoarea vilei. În prezent, Borsecul are o populație stabilă de aproximativ 2.500 de locuitori. Numărul turiștilor care vizitează într-un an această stațiune este de câteva zeci de ori mai mare. Iar acest număr va crește și mai mult, pe măsură ce vilele în ruină din centrul stațiunii sunt restaurate și readuse în circuitul turistic.
