Dacă pentru unii, anul 2012 înseamnă apocalipsa, pentru producătorul german de automobile Volkswagen, ar putea însemna un nou început prin întoarcerea la origini.
Istoria Beetle-ului începe înainea celui de-al doilea Război Mondial. Anii au trecut şi lucrurile s-au schimbat, iar, între timp, în jurul „gândăcelului” s-a creat un adevărat cult.
Anul 1998 a marcat apariţia New Beetle-ului, o maşină construită pe platforma VW Golf şi inspirată din designul originalului, dar foarte diferită de acesta, destinată, în special, femeilor. Acum, după 14 ani de la acea transformare, Volkswagen îşi aduce, din nou, în prim plan, modelul cel mai îndrăgit.
Pe 19 aprilie Volkswagen a dezvăluit noul design al Beetle-ului, care va fi disponibil pe piaţă începând din toamna anului 2012. Cu un design care se îndepărtează de modelul din 1998 şi se apropie foarte mult de original, noul Beetle se va adresa, de această dată, şi publicului masculin, având tavanul plat, geamurile mai înguste si forme mai agresive. Prin acest „facelift” Volkswagen încearcă să-şi tripleze vânzările, dar va reuşi compania să reînvie cu Beetle 2012 cultul creat în jurul acestui model?
Maşina poporului, maşina Reich-ului, maşina forţelor aliate
În 1908, americanul Henry Ford dezvăluia lumii primul automobil destinat oamenilor de rând, fiind foarte accesibil ca preţ. În 1933, Hitler, după ce a devenit cancelar, în cadrul salonului auto de la Berlin, şi-a declarat intenţia de a pune Germania pe roţi dorind să creeze o „maşină a poporului”, Drumul spre iad e pavat cu intenţii bune.
Având susţinerea lui Hitler, Ferdinand Porsche, un inginer german care mai lucrase până atunci la diverse prototipuri de automobile, a primit sarcina de a crea o maşină accesibilă tuturor. Spre sfârşitul anului 1935, primele prototipuri, un model sedan şi unul decapotabil, puteau fi văzute pe autostrada germană. Caroseria era fabricată din aluminiu şi era montată pe un cadru de lemn. Din 1936, compania Daimler-Benz a început fabricarea prototipurilor, înlocuind caroseria de aluminiu şi cadrul de lemn, cu unele din oţel.
Apoi, programul de dezvoltare al automobilului a fost transferat Frontului German de Muncă, care a folosit contribuţiile financiare ale muncitorilor pentru a crea o fabrică nouă. Maşinile create de Daimler-Benz erau testate într-o baracă a SS şi erau conduse, în schimburi, de către 200 soldaţi, până când toate defectele au fost corectate. În 1937 Hitler a introdus o metodă de creditare prin care oamenii strângeau o serie de bonuri valorice cu care îşi puteau cumpăra o maşină.
În 1938 Hitler a inaugurat noua fabrică. Evenimentul a fost vizionat de 70.000 de oameni şi peste 150 de reporteri, toţi controlaţi de propaganda nazistă. Cu această ocazie, Hitler a spus că maşina se va numi „Kdf-Wagen” (n.r. – numele se referă la deviza Kraft durch Freude/Putere prin veselie). Acesta a devenit cunoscut în ţara natală sub numele de Kafer (n.r. – cărăbuş[ro] /beetle [eng.]).
Producţia în masă a Beetle-ului era programată să înceapă în septembrie 1939, dar începerea celui de-al doilea Război Mondial i-a pus Fuhrerului beţe în roate. Asamblarea automobilului a fost oprită iar fabrica s-a reprofilat pe maşini militare, având ca muncitori peste 12.000 de prizonieri de război.
După sinuciderea lui Hitler din 1945, eveniment care a marcat şi sfârşitul Războiului, fabrica Kdf a căzut sub stăpânirea Marii Britanii. Maiorul Ivan Hirst a fost cel care a sugerat folosirea fabricii pentru a creea mijloace de transport pentru forţele aliate.
În 1950, popularitatea Beetle-ului crescuse foarte mult, maşina fiind mai confortabilă şi mai puternică decât majoritea celorlate automobile Europene de clasă mică.
În anii ’60, datorită unei strategii de marketing reuşite, vânzările au crescut vertiginos iar pe 17 februarie, 1972, „gândăcelul” a devenit cea mai populară maşină făcută vreodată, depăşind modelul T de la Ford. Ultimul Beetle creeat în Germania a părăsit porţile fabricii la începutul anului 1978, anunţând sfârşitul unei ere. Producţia a continuat în Mexic până în 2003.
De la hipioţi, la domnişoare cu fiţe
Anii ’60, America. Dragoste, droguri, independenţă şi varietate culturală. Libertate. Oameni cu bucle îmbrăcaţi cu haine largi, viu colorate. Un tânăr blond, cu un nume inspirat de triburile amerindiene inspiră dintr-o ţigară cu marijuana. Diadema cu simbolul păcii nu-i poate ţine pletele în loc pletele care flutură pe fereastra unui Beetle vopsit în culorile curcubeului.
Cultura hippie a reuşit să facă din VW Beetle o legendă mai mare decât era până atunci. O maşină cu un design drăguţ, ieftină, uşor de reparat şi rezistentă, Beetle a devenit rapid un simbol al hippioţilor.
Dar lucrurile s-au schimbat. O tânără îmbrăcată cu un maieuţ mulat şi cu o pereche de pantaloni strâmţi îşi pune pe ochi o pereche de ochelari de soare Gucci şi scoate din poşeta Louis Vuitton cheile de la maşină.
În 1998 Volkswagen a decis reinventarea modelului, schimbându-şi publicul ţintă. New Beetle are forme mult mai rotunde decât predecesorii săi şi un preţ destul de piperat, făcându-l automobilul perfect pentru domnişoarele răsfăţate.
Noul vechi Beetle
Cu modelul din 2012, dacă Volkswagen va dori săînvie imaginea celei mai populare maşini, va trebui să facă o treabă excepţională. Care sunt şansele ca noul Beetle să devină o maşină vânată de către colecţionari? Îşi va merita VW Beetle 2012 locul într-o lungă serie de automobile cu acelaşi nume care au făcut istorie?
