Poziţia geografică a ţării noastre a determinat, de-a lungul vremii, consolidarea esenţei specificului naţional. Ecuaţia culturii împlică o serie întreagă de factori, de la artă la gastronomies sau sport.
„Cultura răspunde existenţei umane întru mister şi revelare, iar civilizaţia răspunde existenţei întru autoconservare şi securitate. Între ele se cască deci o deosebire profundă de natură ontologică” spunea Lucian Blaga.
Cultura şi civilizaţia românească pendulează între cea occidentală şi cea răsăriteană şi se detaşează net printr-un puternic filon de identitate naţională. Spontani, plini de umor, uneori resemnaţi în faţa desfăşurării evenimentelor ne detaşăm printr-o remarcabilă atitudine de supravieţuitori.
Fiecare capitol în parte merită analizat, deoarece putem astfel să aducem în prim plan oameni minunaţi şi evenimente importante.Limba română este o limbă indo-europeană şi a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italienei dintre cele romanice.
În lume sunt aproximativ 26 de milioane de persoane care vorbesc româna, dintre care 20 de milioane se află în România. Numele de „România” provine de la „român”, cuvânt derivat din latinescul romanus.
Conform statisticilor, 87% din populaţie este ortodoxă. Restul sunt romano-catolici, reformaţi, penticostali, Greco-catolici, baptoşti etc. În Dobrogea, există o minoritate islamică compusă majoritar din turci şi tătari. În august 2010, în România existau 18.300 de biserici. Sentimentul religios este unul puternic, motiv pentru care îl întâlnim des reprezentat în artă şi literatură.
În materie de literatură cel mai vechi document păstrat scris în limba română este „Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung” din 1521.
Fiecare perioadă a avut eroii săi, cei care au adus oamenilor acestor locuri lumina cunoaşterii şi i-au conectat la evenimentele internaţionale. Umanismul este reprezentat de către Miron Costin, cu a sa cronică despre istoria Moldovei, Dimitrie Cantemir şi marele domnitor Constantin Brâncoveanu.
Operele marilor noştri poeţi şi romancieri au fost traduse în numeroase limbi de circulaţie internaţională. Mihai Eminescu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Nichita Stănescu sunt doar câteva nume. La Bucureşti, pe Blv Dacia la numărul 12 se află Muzeul Literaturii Române, un veritabil tezaur de manuscrise şi lucrări, pe care fiecare dintre noi ar trebui să îl viziteze cu mândrie.
Pe lista câştigătorilor premiului Nobel se află şi trei personalităţi de origină română: Herta Muller, Elie Wiesel şi George E. Palade.
Arta românească emană un caracter eclectic, armonizând curente de largă cuirculaţie şi adaptându-le la specificul naţional. La început au fost iconarii, apoi oamenii au circulat, au interacţionat cu şcolile de artă de anvergură, influenţă simţită în pictură, sculptură, muzică, teatru şi dans.
Galeriile de artă şi casele de licitaţie din lume comercializează lucrări semnate Constantin Brâncuşi, Victor Brauner, sau cele din gruparea dadaistă. Pe marile scene se joacă piesele lui Eugen Ionescu. Arta contemporană românească circulă azi în întreaga lume fiind un adevărat ambasador cultural.
Pe marile scene ale lumii strălucesc numeroase personalităţi din ţara noastră. Voci unice şi impresionante precum Marina Krilovici, Angela Burlacu, Elena Cernei, Viorica Cortez, Elena Cotrubaş, Nelly Miricioiu, Angela Gheorghiu au încântat publicul din întreaga lume.
România a contribuit din plin la cultura universală si aici îi onorăm pe Traian Vuia, Emil Racoviţă, Nicolae Teclu, Henri Coandă, Ioan Cantacuzino, Ştefan Odobleja, Grigore Antipa, Smaranda Brăescu, Victor Babeş, Anghel Saligny, Petrache Poenaru şi lista poate continua. Vorbim despre caractere deosebite, oameni de ştiinţă, inventatori, ce s-au sacrificat pentru idei nobile, pentru progresul umanităţii.
Sergiu Nicolaescu a avut 5 filme nominalizate la premiile Oscar, la secţiunea „Cel mai bun film străin”. Cristian Mungiu a primit trofeul Palme D’or cu pelicula „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”.
Sportul românesc ne-a făcut celebri. Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Ion Ţiriac, Lucian Bute, Gabriela Szabo, Ivan Paţaichin, Leonard Doroftei sau Gheorghe Hagi au ridicat ştacheta la perfecţiune. Numele lor, odată rostit este asociat cu cel al ţării, indiferent în ce colţ al lumi am fi.
Patrimoniul UNESCO include pe listele sale Mânăstirile fortificate din Transilvania, Mânăstirea de la Hurezi, Biserici din Moldova, Centru istoric de la Sighişoara, Biserici din lemn din Maramureş, fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei şi Rezervaţia biosferei Delta Dunării.
