Motivul real pentru care Codruţa Kovesi a renunţat la candidatura pentru funcţia de şef al DNA ar fi faptul că nu ar dori să cauţioneze cu prezenţa ei simulacrul de transparenţă şi corectitudine a selecţiei procurorului general şi a şefului DNA, organizat de ministrul Justiţiei.
Iniţial, fostul procuror general îşi depusese candidatura pentru funcţia de şef al DNA. Răzgândirea Codruţei Kovesi ar fi survenit însă în urma reproşurilor foştilor colegi cu care a colaborat bine la Parchetul General, DNA, CSM şi la instanţele de judecată, spun surse judiciare. Kovesi nu a putut fi contactată pentru a oferi explicaţii. Formal, Kovesi a anunţat Ministerul Justiţiei că nu se va prezenta la interviul pentru selecţia procurorului-şef al DNA, deoarece a preluat din 16 octombrie funcţia de înalt reprezentant la misiunea României la Bruxelles pe probleme privind reforma justiţiei.
„Nu trebuia să se înscrie de la început”
„Nu trebuia să se înscrie de la început. Morar (fost şef DNA, acum procuror general interimar) a spus clar şi corect că nu se înscrie pentru funcţia de procuror general pentru că selecţia e o farsă, lipsită de criterii clare de evaluare şi de transparenţă. Până şi Codruţ Olaru (şef al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate – n.n.) a avut demnitate şi nu s-a înscris, tot din cauza modului suspect de organizare a selecţiei„, a comentat un înalt magistrat, apropiat de Kovesi, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Sursele noastre spun că mulţi magistraţi competenţi nu au candidat pentru funcţiile de procuror general al României şi şef al DNA deoarece Mona Pivniceru, ministrul Justiţiei, a impus „standarde” de selecţie lipsite total de transparenţă, „făcute cu destinaţie” pentru magistraţi care să accepte subordonarea faţă de parlamentari, implicit faţă de baronii locali.
„USL vrea să avem Parchete ca până în 1997 şi ca între 2000 şi 2004, când dosarele se făceau în urma telefoanelor politicienilor şi când nici un înalt demnitar nu a fost deferit Justiţiei. USL va face parchete inofensive pentru a se fura fără frica de puşcărie„, spun specialiştii.
Mona Pivniceru a secretizat proiectele de management ale candidaţilor la funcţiile de procuror general şi de şef al DNA, a refuzat să le supună dezbaterii publice, a secretizat evaluarea candidaţilor, a refuzat (cel puţin până acum) transmiterea în direct, în sistem online, a interviurilor candidaţilor, „standarde” care au fost dur criticate atât de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi de înalţii oficiali europeni precum Viviane Reding, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar pe Justiţie, de Catherine Day, secretar general al CE, precum şi de preşedintele Manuel Barroso.
Cum înţelege transparenţa Ministerul Justiţiei
Ministerul Justiţiei, prin biroul de presă, ne-a transmis că „transparenţa procedurii este asigurată prin faptul că se va face publică motivarea alegerii unui candidat, cuprinzând o analiză a modului de îndeplinire a standardelor de evaluare de către toţi participanţii la selecţie şi a temeiurilor care au determinat alegerea”. Această explicaţie ocultează probabilitatea ca prestaţia altui candidat să fie mult mai bună decât a celui ales. În plus, lipsa criteriilor obiective, transparente de selecţie, i-a determinat pe procurorii cu rezultate deosebite să nu se înscrie la selecţie. Aceste critici au fost formulate şi în două scrisori trimise ministrului Pivniceru de Catherine Day, secretarul general al CE.
Reamintim că în competiţia pentru funcţiile de procuror general şi procuror-şef al DNA au rămas zece magistraţi.Interviurile vor avea loc pe 23 şi 24 octombrie. Majoritatea candidatilor spun ca li se pare NORMALA subordonarea Parchetelor fata de politicieni.
