Niciodata soarta politica a celor 80 de milioane de germani nu a depins atat de mult de atat de putini. Ieri dimineata, ultimii 219.000 de alegatori dintr-o circumscriptie a Dresdei au fost chemati la urne pentru a decide cine castiga, de fapt, legislativele de anul acesta.
Alegerile din aceasta circumscriptie au fost amanate din cauza mortii unui candidat neonazist in ajunul scrutinului de pe 18 septembrie. Germania astepta, ieri, de la alegatorii Dresdei o clarificare asupra numelui viitorului cancelar, dupa ce atat liderul social-democrat, Gerhard Schroder, cat si cel crestin-democrat, Angela Merkel, reclama dreptul de a conduce viitorul guvern al Germaniei.
De fapt, alegerile de la Dresda nu au o importanta practica. Castigatorii scrutinului obtin intre unu si trei mandate, ceea ce nu schimba mare lucru din harta politica a Germaniei. In schimb, Dresda este vazuta ca o miza psihologica. Castigatorii pot obtine un avantaj moral in cadrul negocierilor de formare a unei Mari Coalitii de guvernare stanga-dreapta si vor obtine, cel mai probabil, dreptul de a desemna un cancelar din propriile randuri.
Dat fiind sistemul electoral complicat (atat vot uninominal, cat si pe liste), crestin-democratii riscau chiar sa piarda un mandat de deputat daca obtin prea multe voturi. De aceea, campania lor a fost concentrata pe promovarea candidatului crestin-democrat, un fost cofetar de 42 de ani, Andreas L’mmel. L’mmel si rivalul sau social-democrat, Marlies Volkmer, erau cotati la egalitate in sondaje, in conditiile in care 40% din alegatori erau indecisi. Totul urma, insa, sa se clarifice la ora locala 20.00, cand au fost comunicate rezultatele finale.
