Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) invoca, la Avocatul Poporului, o decizie mai veche a Curtii Constitutionale, care poate fi interpretata astfel incat intreaga lege a Agentiei Nationale de Integritate (ANI) sa fie declarata neconstitutionala. Presedintele Traian Basescu a avut o reactie dura fata de demersul CSM, acuzandu-l ca este interesat mai degraba de blocarea activitatii ANI, decat de rezolvarea propriilor probleme. Basescu le-a citat membrilor CSM, prin intermediul unui comunicat de presa, din ultimul Raport pe Justitie al Comisiei Europene: "CSM trebuie sa intreprinda demersuri in vederea unei mai mari transparente si eficiente a sistemului judiciar, precum si in vederea imbunatatirii propriei raspunderi".
In continuare, Traian Basescu a constatat "cu regret ca, in ciuda lipsei de progrese consistente inregistrate de CSM in mandatul doamnei Barbulescu, CSM este interesat mai degraba de modul in care sa blocheze activitatea ANI in controlul averilor magistratilor, decat sa puna in aplicare recomandarile Comisiei Europene".
Demersul CSM vine la scurt timp dupa ce aproape o mie de magistrati au fost mustrati ca nu si-au completat declaratiile de avere. Ieri, CSM s-a razgandit brusc fata de declaratiile de saptamana trecuta: nu ar fi cerut ca intreg sistemul de declaratii de avere sa fie declarat neconstitutional, ci doar publicarea unor date personale ale magistratilor precum adresele.
CSM a explicat ieri ca nu i-a cerut Avocatului Poporului sa sesiseze Curtea Constitutionala (CCR) cu privire la eventuale probleme de constitutionalitate ale intregii legi de functionare a ANI, ci doar in legatura cu publicarea, in declaratiile de avere, ale unor date cu caracter personal cum ar fi adresele magistratilor. "Nu avem nimic impotriva declaratiilor de avere, ci cerem doar respectarea datelor cu caracter personal si a informatiilor confidentiale cum ar fi, de exemplu, adresele", ne-a explicat judecatoarea Cecilia Morariu, purtatoarea de cuvant a CSM. Surse din Agentia Nationala de Integritate ne-au declarat insa ca legea nu obliga pe nimeni sa-si completeze in declaratia de avere si adresele imobilelor pe care le detine:
"Este suficient sa scrii Bucuresti sau Japonia, deci argumentul CSM nu sta in picioare!". Avocatul Poporului, Ioan Muraru, a refuzat sa ne spuna la ce se refera exact cererea trimisa de CSM: "Nu comentez, este in curs de evaluare". CSM nu poate sesiza direct Curtea in cazul unei legi deja in vigoare, ci o poate contesta numai prin intermediul Avocatului Poporului, care evalueaza cererea si decide cum o formuleaza si daca ii da curs sau nu.
Laura Sefan, experta anticoruptie a Societatii Academice Romane, crede ca miza acestei contestatii a CSM nu este confidentialitatea adreselor demnitarilor si magistratilor, dar ca prin acest demers presedinta CSM "incearca sa nu se mai publice deloc declaratiile de avere". Intentia Lidiei Barbulescu de a contesta Legea ANI la Curtea Constitutionala "deschide o Cutie a Pandorei si nu este decat o reactie din partea magistratilor care nu si-au completat declaratiile de avere", spune Laura stefan. In opinia ei, Lidia Barbulescu ar fi trebuit sa precizeze in cerere ca este vorba doar de adrese, insa ea a contestat, de fapt, intreaga lege. Grija brusca a CSM pentru bunul mers al ANI ne-a fost explicata de surse din Agentie, care au dorit sa-si pastreze anonimatul: "Ganditi-va cate acte zac pe masa plenului CSM si cu cata celeritate l-au abordat pe acesta.
Ganditi-va apoi ca acum vreo luna au publicat o lista cu aproape 1.000 de magistrati care nu-si completasera declaratiile de avere. si la scandalul cu avocata Alice Draghici (membra in conducerea ANI – n.r.) si averea clientului ei, Bradisteanu. Faceti singuri legaturile!".
CSM isi motiveaza demersul facand referire la o decizie mai veche a Curtii Constitutionale, care priveste legea din 1996 a declaratiilor de avere si in care intreg principiul de functionare a acestor declaratii, spune CSM, ar fi fost declarat neconstitutional. Cu toate acestea, in motivatia deciziei Curtii scrie explicit ca sentinta a fost data pentru niste modificari la aceasta lege, propuse in Parlament, care erau formulate neclar si deficitar.
Acum, presedinta CSM, Lidia Barbulescu, sustine ca CCR nu poate sa dea o alta decizie in cazul Legii ANI, pentru ca a declarat deja neconstitutional un text similar. Surse oficiale de la CCR ne-au explicat insa ca decizia mai veche de neconstitutionalitate nu a fost data pe o lege in vigoare, ci pe niste propuneri de modificare. Aceleasi surse o contrazic pe Lidia Barbulescu: este posibil ca judecatorii CCR sa indeplineasca aparenta dorinta a CSM, adica sa dea un verdict de neconstitutionalitate numai in ceea ce priveste publicarea adreselor, fara sa se pronunte pe constitutionalitatea altor articole din Legea ANI. Potrivit statutului, judecatorii Curtii pot verifica, in afara actului de sesizare, si constitutionalitatea altor prevederi decat cele mentionate in sesizare, in masura in care acestea au legatura cu articolul contestat.
Declaratiile de avere la altii
In statele occidentale civilizate, in care coruptia nu este o problema majora, sistemul declaratiilor de avere este mai permisiv decat in Romania si nu exista o institutie de genul ANI, care sa verifice daca nu contin neadevaruri. Acest lucru este condamnat an de an de catre organizatiile internationale anticoruptie. Doar Letonia si Bulgaria au un sistem similar Romaniei: declaratiile de avere sunt obligatorii, publice pe internet si verificate de o institutie similara ANI. In Bosnia, Georgia si Muntenegru ele sunt obligatorii, dar neverificate. Turcia, Serbia si Ucraina isi tin declaratiile de avere la secret. In Franta declaratiile de avere sunt obligatorii, dar nu au caracter public si sunt neverificate.
In Italia ele sunt publice si obligatorii pentru guvern, parlament, primari si consilieri locali. In Spania sunt obligatorii pentru parlamentari si sunt publicate intr-un registru. Singura tara din UE unde declaratiile de avere nu exista este Germania. Totusi, parlamentarii sunt obligati sa-si declare la presedintele Bundestagului pozitiile detinute in diverse firme si veniturile care depasesc 3.000 euro pe luna sau 18.000 euro pe an, dar aceste date nu au caracter public. In SUA membrii Congresului au conditii foarte dure de completare a declaratiilor de avere, in schimb, aceste date pot fi obtinute de public intr-un mod greoi, doar prin cerere scrisa la Congres.
