Decizia surprinzătoare a preşedintelui Barack Obama de a cere aprobarea Congresului privind o intervenţie militară în Siria a generat confuzie în străinătate în legătură cu diminuarea a rolului de leadership al SUA în afacerile externe.
După ce timp de o săptămână Casa Albă se precipita spre o acţiune militară iminentă împotriva Siriei, decizia deschide un pariu riscant, ce ar putea avea efecte devastatoare asupra credibilităţii preşedintelui, în Israel comentatorii evocând o slăbire a voinţei americane în confruntarea cu puterile ostile.
Preşedintele american a luat lumea prin surprindere sâmbătă, 31 august, anunţând decizia sa de a nu angaja o operaţiune militară contra Siriei decât cu aprobarea Congresului, o schimbare de direcţie care a aruncat America, Siria şi întreaga lume într-o incertitudine şi o confuzie mult mai mari decât în săptămâna trecută. În timp ce toată lumea aştepta loviturile militare contra regimului de la Damasc, aşa cum evoca vineri secretarul de Stat, John Kerry, sâmbătă a venit apelul prezidenţial către Congres.
Toată săptămâna ce s-a încheiat, Administraţia Obama anunţa iminenţa unei lovituri militare limitată în Siria pentru „pedepsirea” regimului Bachar al-Assad după folosirea armelor chimice împotrivacivililor. Anunţarea deciziei lui Obama înseamnă că trebuie aşteptat, pentru că automat, eventualele lovituri militare sunt îngheţate cel puţin până pe 9 septembrie, data la care Congresul îşi reia lucrările şi a acceptat să voteze asupra acestui subiect. Propunerea şefului Casei Albe a primit susţinerea conducerii Senatului şi a Camerei, în special a republicanilor, care cer insistent să fie consultaţi înaintea oricărei decizii de intervenţie.
Slăbiciune sau înţelepciune?
Numai că noua decizie a lui Obama a luat Washingtonul şi lumea prin surprindere, suscitând numeroase întrebări privind motivele care l-au determinat pe preşedinte să îşi schimbe hotărârea, având în vedere că în ultimele zile consilierii săi au susţinut că şeful statului poate foarte bine să se lipsească de un acord al Congresului. De altfel, New York Times relata că nu toţi consilierii au fost de acord când Obama a convocat, vineri seara, o reuniune pentru a-i anunţa intenţia de a cere avizul Congresului.
Problema este că partida de poker care se anunţă în Congres este departe de a fi câştigată în avans. Un număr de aleşi din Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani, se opun oricărei forme de intervenţie în străinătate. Stânga Partidului Democrat este, de asemenea, reticentă la ideea unui nou război. Casa Albă va trebui să ducă o intensă campanie de lobby pentru a convinge aleşii să nu „închidă ochii când tinerii sunt gazaţi de guvernele lor”. Preşedintele preciza în discursul de sâmbătă că nu este vorba doar de o problemă de morală ci de securitate naţională pentru America, ţară-lider şi deci responsabilă de respectarea sistemului de neproliferare şi de nefolosire a armelor interzise.
Cu rezoluţia în Congres
Casa Albă a trimis Congresului un proiect de rezoluţie ce ar autoriza folosirea forţei militare americane în Siria, destinată neutralizării ameninţării armelor chimice sau pentru a împiedica proliferarea lor.În discursul de sâmbătă, Obama a declarat că a decis ca SUA să întreprindă o acţiune militară care va fi limitată ca durată şi acţiune, concepută să descurajeze folosirea armelor chimice de către Damasc. Casa Albă se simte expusă în problema Siriei, în mijlocul unui declin internaţional al susţinerii publice faţă de o intervenţie militară. În 2011, Obama a fost criticat pentru că nu a consultat Congresul înaintea atacurilor contra Libiei. În discursul de sâmbătă, el a precizat că „armata şi-a poziţionat activele în regiune.
Suntem pregătiţi să lovim de fiecare dată când vom decide şi eu sunt pregătit să dau acest ordin”. A ţinut să sublinieze că „va trebui să avem această dezbatere pentru că mizele sunt prea mari în comparaţie cu afacerile obişnuite”. El a recunoscut eşecul Parlamentului britanic de a aproba intervenţia în Siria şi a decis să ceară un vot similar în SUA.
Funcţionari din departamentul de Stat au precizat pentru Fox News că preşedintele ar putea decide o acţiune militară indiferent de decizia Congresului. Însă insurgenţii sirieni şi numeroşi analişti arată că amânarea operaţiunilor în Siria oferă regimului şi aliaţilor săi un respiro pentru a-şi organiza mai bine riposta şi a muta depozitele de armament, aflate printre ţintele posibile. Susţinătorii lui Bachar al-Assad declarau că mii de kamikaze sunt pregătiţi pentru a lupta pentru supravieţuirea regimului şi diverse surse relatau că armata a început să poziţioneze scuturi umane în jurul ţintelor militare şi strategice.
Inspectorii ONU care au anchetat prezumtivul atac chimic de lângă Damasc au părăsit Siria şi urmează să dea publicităţii rezultatele, în cel puţin o săptămână. Damascul a anunţat că armata sa este mobilizată „cu degetul pe trăgaci” în cazul unei lovituri militare americane, în timp ce aliaţii săi ruşi şi iranieni au repetat avertismentele adresate SUA. Un expert chinez în Orientul Mijlociu, Yin Gang – China este alt aliat al Siriei – a declarat ieri că decizia lui Obama îl face foarte slab: „Nu vrea să se bată, nu cunoaşte rezultatul. Se teme”. Problema Siriei s-a discutat duminică la reuniunea G20 de la Sankt Petersburg, unde preşedintele Obama urma să aibă convorbiri cu omologul său rus, Vladimir Putin, a cărui poziţie în favoarea lui Bachar al-Assad continuă să sfideze deciziile din Consiliul de Securitate.
