5.9 C
București
sâmbătă, 21 decembrie 2024
AcasăSpecialCriza economica taie din ambitiile Rusiei

Criza economica taie din ambitiile Rusiei

» In urma cu un an, Rusia proiecta o imagine de forta si optimism, investind un presedinte tanar, fara un trecut KGB-ist, "vegheat" din umbra de experimentatul Putin, inca privit de multi rusi ca fiind cel care i-a "salvat" de abuzurile capitalistilor verosi ai epocii Eltin.

» A venit insa criza economica si, daca initial Putin si Kremlinul nu au facut decat sa blameze America pentru "infectarea" lumii si sa dea asigurari ca Rusia va reusi sa evite dezastrul, ultimele saptamani au adus o schimbare radicala de atitudine si recunoasterea gravitatii situatiei.

Economia, in cadere libera
Alimentata de petrodolari, rusia si-a reamintit in ultimii ani de ambitiile sale de mare putere, fiind insa readusa brusc la realitate de criza economica si financiara mondiala, asociata cu scaderea pretului petrolului.
Daca, initial, responsabilii rusi, cu premierul Putin in frunte, dadeau asigurari ca rezerva constituita in perioada de maxim a pretului petrolului va fi suficienta pentru a acoperi planurile de salvare a companiilor si bancilor nationale, in ultimul timp declaratiile au devenit mai prudente, presedintele Dmitri Medvedev admitand recent impactul "substantial" al crizei.
Analistii economici si politici sunt chiar mai duri, Iulia Latinina, realizatoarea unui talk-show pe teme politice la postul de radio Ekho Moskvy, neezitand sa afirme, intr-un comentariu in "Moscow Times", ca "declinul economiei ruse inregistreaza o rata-record, comparabila doar cu declinul rapid din toamna anului 1941".

 

Un indicator ar fi devalorizarea rublei, care a pierdut aproximativ 50% din valoare comparativ cu vara trecuta, in pofida celor 200 de miliarde de dolari cheltuite pentru sustinerea sa. Companiile rusesti sufera de luni de zile din cauza lipsei de lichiditati, iar valoarea lor pe piata a scazut, in medie, cu pana la 75% fata de maximul inregistrat anul trecut, fapt care, asociat cu scaderea valorii proprietatilor imobiliare, a dus la scaderea semnificativa a averilor oligarhilor rusi, numarul miliardarilor in dolari scazand la mai putin de jumatate, la 49 anul acesta, fata de 101 in 2008, potrivit clasamentului alcatuit de revista rusa "Finans".
Clasa medie, care, arata statisticile, nu s-a consolidat aproape deloc in cei opt ani de prosperitate bazata pe exporturile de petrol, nu reprezinta decat aproximativ 20% din populatie, provocarile carora trebuie sa le faca fata constant fiind din ce in ce mai dure. Deceniul trecut, in care salariile nu se plateau nu doar cu lunile, ci chiar cu anii, si in care a inflorit trocul (care a reinceput sa se extinda in ultima perioada) nu este chiar atat de departe, iar amintirea sa este inca vie pentru multi rusi. Pe de alta parte, remarca, poate cinic, dar pe buna dreptate, expertul Leonid Grigoriev, toate aceste incercari au facut clasa medie din Rusia extrem de tenace si i-au conferit "excelente capacitati de adaptare in ultimii 20 de ani", facand din ea "una dintre cele mai viabile clase medii din lume".

» Sfarsitul contractului social
Oficialii Ministerului rus de Interne avertizeaza ca situatia economica tot mai dificila ar putea duce la declansarea unor proteste in lant din cauza neplatii salariilor sau a concedierilor. Riscurile sunt mai mari in numeroasele orase monoindustriale, care depind pentru locurile de munca de o singura fabrica mare. Potrivit lui Serghei Guriev, seful Noii scoli Economice din Moscova, citat intr-un articol aparut recent in revista "The Economist", nemultumirile sociale sunt cel mai grav cosmar al Kremlinului, fapt care explica de ce situatia din orasele industriale este monitorizata indeaproape. Multe dintre cele aproximativ 300 de companii eligibile pentru a primi ajutor financiar de la stat sunt principalii angajatori din zonele lor.

 

Dar, dupa ce in primele luni de criza s-au cheltuit rapid 150 miliarde de dolari din rezervele valutare, Kremlinul a devenit mult mai prudent cu cheltuielile, oferind mai mult promisiuni decat ajutor concret. Un prim semnal a venit inca din luna decembrie, din Extremul Orient rus, unde decizia guvernului de a creste taxele pentru masinile din import, pentru a proteja producatorii autohtoni de automobile, a scos pe strazile orasului Vladivostok sute de protestatari, intrucat subzistenta multor oameni din regiune depinde de vanzarea si service-ul automobilelor importate din Japonia. Pentru dispersarea manifestantilor furiosi, autoritatile nu s-au putut baza pe politia locala, ale carei masini sunt tot japoneze. A fost nevoie de unitati speciale de politie aduse din regiunea Moscovei pentru restabilirea ordinii in Vladivostok, pe coasta Pacificului.

 

Ceea ce criza economica a adus cu siguranta este sfarsitul contractului social implicit dintre Kremlin si popor, care se baza pe cresterea veniturilor reale si represiune selectiva, scrie "The Economist". Dupa ce in anii trecuti cresterea economica atinsese o medie de 7%, economia inregistreaza o scadere abrupta. Venitul real, care crescuse chiar mai rapid decat economia, a scazut in noiembrie anul trecut cu 6,2%, iar intarzierile in plata salariilor s-au dublat. 

 

Criza agita clanurile Kremlinului
Criza financiara, care nu a ocolit nici Rusia, a inceput sa destabilizeze delicata balanta a puterii de la Kremlin, lupta dintre clanurile rivale erodand autoritatea premierului Vladimir Putin si agravand relatia cu protejatul sau, presedintele Dmitri Medvedev.
Analistii arata ca se inmultesc semnele potrivit carora puternicul grup de militari si oficiali din securitate uniti in jurul lui Putin nu-i priveste cu ochi buni pe economistii liberali condusi de Medvedev, cele doua tabere luptand pentru controlul finantelor statului care se evaporeaza rapid. Rusia a fost lovita grav de criza economica globala, iar caderea bursei si prabusirea rublei au dus la pierderi de 150 miliarde dolari in randul celor 10 miliardari aflati in top. Situatia care se tot degradeaza a determinat cele doua clanuri sa se angajeze intr-o adevarata cursa pentru putere, punandu-l pe Putin, actual premier, intr-o pozitie delicata. Ca fost ofiter KGB, el este identificat cu grupul celor proveniti din securitate, cunoscutii siloviki, dar are, de asemenea, si legaturi personale puternice cu micul grup de liberali originari din orasul sau natal, Sankt Petersburg.

Expertii sustin ca Putin a pierdut statutul de atenuator al conflictelor dintre factiuni, fisurile aparand in relatiile sale cu Medvedev. Potrivit analistului politic Dmitri Oreskin, "Putin uza de puterea sa pentru a arbitra intre cele doua clanuri principale – silovikii si economistii rationali. Acum, el este tras in jos in lupta dintre ele, fiind sub tirul ambelor. Silovikii spun ca este incapabil sa se impuna in fata economistilor care s-au consolidat in jurul lui Medvedev.
Medvedev, ales de Putin pentru a-i fi succesor dintre acolitii loiali ai acestuia, a inceput sa lanseze critici la adresa mentorului sau, lasand sa se creada ca ii place puterea si se pregateste sa isi arate muschii. La o recenta reuniune cu economistii, Medvedev a spus ca raspunsul fata de criza – care apartine guvernului lui Putin – este "inacceptabil de lent" si a insistat pentru actiune in vederea reformelor promise, vazand doar "discutii si discutii". Zilele trecute, inainte de a pleca in vizita in Spania, presedintele rus a recunoscut ca in Rusia nu se respecta unele drepturi fundamentale.

Omul aflat in centrul luptei pentru putere de la Kremlin este ministrul de Finante, Alexei Kudrin, care a avertizat silovikii si corporatiile private in care au interese ca statul are resurse financiare limitate pentru salvarea afacerilor lor. Ca urmare, ei ataca si doresc caderea lui Kudrin pentru ca nu le mai aloca nici un fel de bani. Pentru Putin, problema este ca ministrul Kudrin – care a admis greseli in gestionarea crizei financiare – este unul dintre apropiatii sai si un vechi aliat din zilele epocii Sankt Petersburgului.
Unii analisti, referindu-se la lupta dintre factiunile Kremlinului, arata ca Putin, ingrijorat ca va deveni tinta nemultumirii publice, ar avea in vedere posibilitatea parasirii postului de premier. In acest scenariu, el ar dori sa devina speakerul Dumei, camera inferioara a Parlamentului rus, fiind membru al Partidului Rusia Unita. Alt scenariu ar fi ca Putin va fi fortat sa il indeparteze pe Kudrin pentru a atenua furia clicii militaro-securistice. Comentatorii estimeaza ca tanarul Medvedev, 43 de ani, castiga incet autoritate in fata lui Putin, 56 de ani, desi aura acestuia este inca foarte puternica.

 

 

Puterile oculte fac jocurile
Puterea clanurilor Kremlinului nu se face simtita doar in plan intern, ci si in actiuni in plan international. Chiar dupa razboiul cu Georgia pentru Osetia de Sud, in plan international s-a apreciat ca in noul conflict din Caucaz nu a intrat Rusia, ci Kremlinul abstract, acei siloviki, fostii agenti KGB si reprezentantii Ministerului Apararii si ai celui de Interne care isi mentin controlul si sustin ideile separatiste. Ca silovikii se bucura de suficienta influenta politica o arata faptul ca in 2008 au insistat asupra schimbarii conducerii Statului Major al Rusiei sau faptul ca s-au opus cu succes siolovikilor oficiali din guvernul Putin. Este vorba de fapt de o fratie militara despre care nu se stie aproape nimic. Tot ce se stie este ca ii intereseaza aproape exclusiv banii si garantiile privind mentinerea unui mediu propice lor.

 

Invizibil in spectrul politic rus, existenta acestui  grup este absolut necesara pentru a se putea explica ce s-a petrecut la nivelul puterii ruse in ultimii ani si expertii nu exclud ca acesti oameni sa doreasca mai mult decat un simplu neamestec in treburile lor din partea lui Medvedev. Exista opinii potrivit carora acest grup de "vulturi" de la Kremlin are vant la pupa, criza georgiana intervenind intr-un moment in care echilibrul dintre clanuri basculase la varful puterii ruse.

Crescusera in intensitate vocile moderatilor si ale liberalilor si atunci a devenit necesara interventia in forta a nationalistilor, cum ar fi ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin. Veleitatile externe s-au mai ostoit in fata crizei financiare. Obisnuiti cu luxul si banii usor obtinuti in cei zece ani de crestere economica, incheiata brusc in toamna, clanurile se tem ca banii nu mai sunt de ajuns pentru toti. Elita silovikilor este zguduita si foarte nervoasa, desi asigura ca "totul este foarte bine". Tocmai in aceste declaratii se vede gravitatea situatiei pe culoarele puterii.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă