» Criza economica globala a afectat grav cele doua mari economii de pe malurile Atlanticului, insa viteza cu care SUA si Uniunea Europeana isi vor reveni va fi net diferita, apreciaza cotidianul american The New York Times. Motivele: egoismul national al liderilor UE speriati de criza, divergentele cu privire la masurile de combatere a recesiunii si, nu in ultimul rand, inegalitatile economice si sociale dintre membrii Uniunii.
Desi numara 491 de milioane de cetateni si produce cu o treime mai mult decat Statele Unite, Uniunea Europeana (UE) a fost inca o data revelata de criza economica globala ca o entitate mai putin importanta decat suma componentelor sale individuale, arata cotidianul american. Criza a supus UE la una dintre cele mai grave incercari din istoria sa si pana si cei mai optimisti sustinatori ai ideii de unitate europeana considera ca organizatia esueaza in a combate eficient furtuna economica ce s-a abatut asupra vechiului continent.
Cel mai evident argument in acest sens il reprezinta dezbaterile pana acum netransate intre liderii europeni cu privire la masurile anticriza: in timp ce o tabara – reprezentata arhetipal de presedintele francez – sustine marirea cheltuielilor publice si chiar manipularea valorii euro pentru deblocarea economiei, altii, precum cancelarul german Angela Merkel, sunt circumspecti si se gandesc la riscurile inflationiste prezentate de o politica monetara prea laxa si de deficitele publice generate de injectii din fonduri de stat.
In timp ce dezbaterea aceasta continua, iar criza face noi victime, liderii nationali au trecut fara menajamente la protejarea slujbelor din sectorul national, de multe ori in detrimentul altor state membre. Iar Comisia Europeana, organismul care prin tratatele UE ar trebui sa asigure echilibrul, este mai preocupata de precedenta criza europeana, cea a poticnitei reforme institutionale. Ciocnirea dintre interesul national si binele comun al intregului bloc comunitar a fost intodeauna principala sursa de tensiuni in interiorul UE, aminteste NYT. O data cu criza economica insa, in randul electoratului, in special in vestul UE, au aparut nemultumiri tot mai mari cu privire la eforturile si sacrificiile pentru extindere, mai ales ca acum muncitorii amenintati de somaj ii percep pe lucratorii din Est drept concurenti neloiali care "fura" locuri de munca, acceptand salarii mult mai mici.
Aceeasi perceptie o dau si relocarile companiilor care inchid fabrici in Vest, pentru a le deschide in Estul cu salarii mai mici. Bresa Est-Vest este exemplificata de cotidianul american si prin lipsa de interes a celorlalti membri UE pentru dificultatile bancilor germane sau austriece care sunt puternic expuse in noile state membre.
Diviziunea geografica nu se limiteaza insa numai la axa Est-Vest. Ca si in relatia cu Estul, statele cu traditia disciplinei fiscale din nordul UE nu sunt dispuse sa riste stabilitatea monedei unice pentru a sustine membri vechi ai Uniunii din Sud cum ar fi Grecia sau Spania, care acum sunt mai afectate de criza.
» Barroso vrea din nou sefia CE
Presedintele Comisiei Europene (CE), Jose Barroso, si-a anuntat oficial candidatura pentru un al doilea mandat la presedintia Executivului UE, informeaza AFP. Functia de presedinte al CE este una dintre cele mai importante in structura de putere a Uniunii, CE avand puterea de initiativa legislativa. In varsta de 53 de ani, conservatorul Barroso, fost premier al Portugaliei, este, pana azi, singurul candidat oficial la presedintia CE si va incerca sa obtina sprijinul liderilor UE la Summitul de la Bruxelles de saptamana viitoare. Campania sa pentru un al doilea mandat este alimentata de rezultatele solide ale conservatorilor la euroalegeri.
Reinvestirea sa nu va fi insa numai o formalitate. Chiar daca grupul liberalilor europeni va decide sa-i acorde sprijinul in schimbul postului de presedinte al Parlamentului European, voturile conservatorilor si ale liberalilor nu vor fi de ajuns pentru a atinge pragul de 369 de voturi necesare.
