Sediul Partidului Justiţiei şi Libertăţii (PLJ), aripa politică a confreriei islamiste Fraţii Musulmani, a fost închis ieri de autorităţile egiptene după descoperirea de către poliţie de „lichide inflamabile, cuţite şi arme“. PLJ şi-a chemat fidelii la revoltă după ce în zori, la Cairo, 42 de persoane au fost ucise în confruntarea dintre armată şi partizanii Fraţilor musulmani. Un episod sângeros care a provocat retragerea partidului salafist Al-Nour de la negocierile asupra formării unui guvern.
Cairo, capitala egipteană, este zguduit de noi violenţe. Într-o confruntare petrecută luni în zori, mai mulţi adepţi ai Fraţilor Musulmani au fost ucişi în faţa unei cazarme militare, unde se crede că este reţinut ex-preşedintele Morsi, care promisese din această frăţie islamistă. În ce priveşte numărul victimelor, informaţiile erau confuze, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii semnalând 34 de decese, în timp ce un purtător de cuvânt al confreriei menţiona 37 de victime. Serviciile de urgenţă au declarat în timpul zilei că noile violenţe au făcut 42 de morţi, fără a preciza dacă este vorba doar de partizani ai preşedintelui demis. Potrivit Frăţiei, soldaţii şi poliţiştii au tras cu gloanţe reale asupra manifestanţilor care erau pe cale să se roage. Armata a anunţat contrariul – islamiştii au vrut să ia cu asalt cazarma pentru a-l elibera pe Morsi, un ofiţer a fost ucis şi alţi patru răniţi.
Militarii au precizat că au fost arestate 200 de persoane înarmate care au participat la atacul contra clubului Gărzii Republicane, asupra lor fiind găsite arme de foc şi sticle incendiare. Un comunicat al armatei relevă o tentativă de atac din partea unui „grup terorist“ contra clădirii Gărzii Republicane, unde se află deţinut Mohamed Morsi, iar o sursă militară evoca „elemente înarmate ale Fraţilor Musulmani“.
O nouă Sirie?
PLJ a dat o declaraţie în care cere „revolta marelui popor egiptean contra celor care sunt pe cale să le fure revoluţia cu tancurile“ şi cere, de asemenea, „comunităţii internaţionale, grupurilor internaţionale şi tuturor oamenilor liberi din lume să intervină pentru a împiedica alte masacre (…) şi apariţia unei noi Sirii în lumea arabă“.
Al-Nour, a doua formaţiune islamistă a ţării după Fraţii Musulmani, a estimat că dialogul politic pentru formarea unui guvern de tranziţie a devenit imposibil din cauza „masacrului“ comis de militari. „Ca prim răspuns, am anunţat retragerea noastră din toate faţetele negocierilor“, declara pe Facebook purtătorul de cuvânt al mişcării salafiste. Gehad El Haddad, purtător de cuvânt al Fraţilor Musulmani, afirma că împuşcăturile au izbucnit în timp ce islamiştii se rugau în faţa cazărmii. „Facem apel la toţi bravii patrioţi egipteni să ni se alăture pentru apărarea ţării contra trădătorilor conspiratori, autorii loviturii de stat militare.“
Sute de mii de egipteni au manifestat duminică în Cairo şi Alexandria, principalele oraşe ale ţării, unii pentru a susţine decizia armatei şi alţii, dimpotrivă, pentru a cere revenirea lui Morsi la preşedinţie. În Piaţa Tahrir din Cairo, manifestaţia anti-Morsi a luat o turnură antiamericană, protestatarii acuzându-l pe Barack Obama că susţine Fraţii Musulmani, iar media americană, în special CNN, că a calificat drept lovitură de stat înlăturarea lui Mohamed Morsi de către armată.
Impas
În plan politic, negocierile privind numirea unui premier interimar bat pasul pe loc. Salafiştii mişcării Al Nour i-au recuzat duminică pe cei doi candidaţi pentru a deveni premier şi, respectiv, vice-premier, Ziad Bahaa ElDine şi Mohamed ElBaradei, subliniind că ambii sunt membrii Frontului Naţional de Salvare, o coaliţie a opoziţiei liberale şi a stângii. ElDine este un cunoscut tehnocrat de centru-stânga care a condus instituţii economice egiptene şi foarte probabil că el va fi numit premier. Alegerea sa traduce voinţa noilor autorităţi de a aborda prioritar marile dificultăţi economice ale Egiptului – căderea turismului, prăbuşirea investiţiilor străine şi o cădere a rezervelor de devize. Oricare va fi viitorul premier interimar, el se va confrunta cu o misiune dificilă. Va moşteni o ţară aflată în pragul falimentului, unde diviziunile politice se traduc prin confruntări sângeroase. Constituţia a fost suspendată şi puterea legislativă, dominată de islamişti, a fost dizolvată după căderea lui Morsi. Preşedintele rus, Vladimir Putin, estima că Egiptul se află în pragul unui război civil. Preşedintele american, Barack Obama, a repetat că nu susţine nici un grup egiptean, în timp ce ex-premierul britanic Tony Blair a apărat lovitura militară estimând că alternativa era „haosul“.
Dacă unii politicieni aduc în discuţie riscul unui război civil în Egipt, analiştii şi experţii sunt de altă părere. Egiptenii, în marea majoritate, sunt de partea armatei, iar cei care cer revenirea lui Morsi sunt alimentaţi de Fraţii Musulmani, care ţin cu orice preţ să-şi păstreze puterea obţinută în urmă cu un an. Mandatul lui Morsi a semănat cu un film prost şi promisiunile Fraţilor Musulmani au fost uitate, ei concentrându-se doar pe acapararea tuturor frâielor puterii, în timp ce ţara aluneca în criminalitate, sărăcie, nesiguranţă. La o lună şi jumătate de la preluarea preşedinţiei, Morsi a decapitat Consiliul suprem al forţelor armate, a revocat declaraţia constituţională care limita atribuţiile preşedintelui.
La finele anului trecut, promulgarea unui simplu decret care îi atribuia puteri judiciare extraordinare a adus oamenii în stradă. În decembrie, izbucnesc confruntări în faţa palatului prezidenţial, soldate cu zece morţi. Morsi s-a închis în conceptul Fraţilor Musulmani, în timp ce generaţia Tahrir s-a convins că are de-a face cu un nou tiran. Şi nimic nu a mai mers între preşedinte şi popor. Acum speranţele sunt puse în Adil Mansour, preşedintele ales pentru a exercita interimatul.
