Noroc ca ne lovira cutremurul si gripa porcina, ca altfel aceiasi moderatori care l-au facut om mare pe Gigi Becali ne-ar umple si azi zilele facandu-l om mic – evident ca se lipeste de ei subiectul ca timbrul de scrisoare, are un element de grandoare jegoasa sau de porcarie grandioasa, nu stiu cum sa-i spun mai bine, care umezeste ochisorii lui alde Stelica Tanase cand vine vorba de el. E probabil o noua conspiratie basesciana sa schimbe agenda media. Ce sunt un cutremur mic si o gripa si mai mititica de aranjat pentru a abate atentia de la fetele prezidentului si omniprezenta doamna Udrea, patroana carnatilor din Plescoi?
Intr-adevar, daca nu esti capabil sa-ti controlezi femeile si, in consecinta, procentele, care o iau la vale dupa asemenea demonstratii, doar niste calamitati naturale te mai pot salva. Sau nu?
Avem deja o calamitate naturala mai serioasa care imparte viata cu noi, criza noastra economica, intre timp simtita din plin de intreprinzatori si angajatii din sectorul privat? somajul la noi e inca sub 6%, dar FMI prevede o contractie de 1,3% a economiei mondiale. Pentru Statele Unite, Fondul estimeaza o scadere de 2,8% in acest an, fara sperante de revenire la expansiune pana in a doua jumatate a lui 2010, cand prevede o "tresarire" de numai 1,5%. Pentru zona euro, Fondul, mai pesimist decat Banca Centrala Europeana, care prevede o contractie de 1,7 procente in 2009, vede o scadere de 4,2%, in care doar Germania va avea parte de o contractie de 5,6 procente. In mare, economiile avansate ale lumii se pot astepta la o contractie de 3,8 puncte procentuale anul acesta si la o crestere in jur de zero in 2010. si se insinueaza tacit ca nici anii urmatori nu vor fi cine stie ce.
La Viena am asistat saptamana trecuta la prezentarea unui economist care alinia indicele Dow la toate crizele economice din secolul XX comparativ cu a noastra, argumentand – pe motive grafice – ca asemanarea cea mai mare e cu curba din timpul Marii Depresiuni. Dupa cele sapte vaci grase, urmeaza cele sapte vaci slabe, deci nu se va iesi repede. si tarile care o vor duce bine sunt cele care au pus deoparte in anii buni. Exact invers decat au facut Tariceanu si Vosganian, care ar merita judecati pe articolul pe care l-am facut martir pe Ceausescu: subminarea economiei nationale.
Unele burse au dus-o mai bine in ultima saptamana. Dar majoritatea problemelor sunt ascunse in economie. Nu stii daca o banca din Romania care declara profit pe primul trimestru al acestui an nu va fi de fapt falita peste un an, cand vor ajunge la scadenta mai multe credite si se va vedea ca depunatorii nu aveau de unde restitui fondul, chiar daca au platit dobanzile un timp. Bancile din Occident au o evaluare a toxicitatii: ale noastre nu prea au si le e greu sa aiba, pentru ca riscul la ei nu e in colaterale bidon, ci chiar in economia noastra, care din bun-platnici ne poate face faliti pe toti. De asta imprumutul FMI este un colac de salvare. Iar eu sunt printre optimisti, nu cred ca toata economia noastra se va dovedi "bidon".
Depinde de noi cum merge economia? Partial, da. Contextul european ne influenteaza din greu si nu-l putem controla, nici in ce are bun, nici in ce are rau. Cota Loganului va mai creste si va mai scadea indiferent de ce facem noi si muncitorii de la Dacia se vor mai trezi chemati de acasa sau trimisi inapoi, dupa caz. Bine ca nu avem decat o uzina Dacia. In Slovacia, unde toata industria a fost reorientata pe automobile, am vazut lungi cozi de Tuaregi pe care nu ii cumpara nimeni, dat fiind ca nu doar costa enorm, dar, spre deosebire de tuaregii veritabili, care folosesc drept combustibil apa din cocoasa camilelor, astea consuma cat dracu’. Dar nu doar asemenea produse inalt tehnologice s-au devalorizat in criza planetara. Fie ca e vorba de cupru, de petrol sau de grau, preturile s-au prabusit. Am banuiala ca doar telefoanele celulare si drogurile, aceste doua produse inrudite, inca mai calaresc valul de furtuna.
Tot ce putem controla sunt cheltuielile noastre interne. Dar putem? Reactiile la mult intarziata lege a salarizarii unice a bugetarilor nu sunt incurajatoare. Figurile unor sindicalisti din serviciul public par desprinse direct din acea cultura a privilegiului care a dus la situatia unica la noi ca functionarii au salarii medii mai mari decat angajatii din privat, invers decat in tarile intreprinzatoare. Ne-am reintors la blestemul clasic al Romaniei, despre care au scris asa frumos autori interbelici ca Zeletin sau Manoilescu: adevaratii nostri burghezi sunt functionarii. Bugetarii nostri sunt clasa mijlocie, iar pe langa ei, intreprinzatorii, care zilele astea se cauta prin toate buzunarele ca sa plateasca facturile, sunt si mai putini, si mai saraci. si, desigur, e vorba, mai ales, de birocratia centrala, ca in sate functionarul de la primarie, doctorul sau profesorul sunt sub orice limita a saraciei acceptabila in Europa.
Guvernul are nevoie de sprijin pentru politicile sale de austeritate. Dar nu ii va veni usor sa il mobilizeze. Din pacate, reaua-vointa a unei parti din media (de ce e masacrat Boc pentru trei fraze perfect corecte spuse in engleza? Nu aveti ce face?), ca si propriile sale politici de patronaj, aplicate cu o lipsa de tact stupefianta (ii dam afara pe toti cei pusi de liberali ca sa ii inlocuim cu ai nostri intr-o singura zi!), se aduna intr-un cocktail deloc promitator. E greu sa spui la popor sa fie auster si rabdator cand tu dai asemenea dovezi de nerabdare si lacomie.
Desigur, noi speram ca ne vor salva nu virtutile protestante ale indurarii si austeritatii, ci talentul national. Nu aterizase bine avionul buclucas al Carpatair la Timisoara cu burtica in spuma si fundul pe roti, ca primul banc a si fost scos de romanasii plini de umor. Desigur, eu l-am auzit – unde altfel? – pe scara avionului! si suna cam asa: "Incurajat de succesul sau in a pune la sol aeronava fara o roata, talentatul nostru pilot isi propune ca data viitoare sa incerce fara doua!". Mai departe, bancul nu mai spune, dar presimt ca alti intreprinzatori vor incerca fara trei! si fara nici una. si vom intra in Guinness Records nu doar ca tara cu cel mai lung carnat sau cel mai mare tort, ci si ca tara unde aterizezi pe burta voluntar, cand ai putea sa o faci pe roti! Deci, centura!
