Traficul de mărfuri prin porturile Dunării Maritime, de la Galaţi, Tulcea şi Brăila, este în continuare la un nivel scăzut în raport cu indicatorii care erau înregistraţi înainte criza economică, însă în Portul Galați este înregistrată o ușoară creștere. În primele zece luni ale lui 2014, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, traficul de mărfuri a înregistrat o creștere de 9% în Portul Galați, în timp ce în Portul Tulcea a scăzut cu 10%, iar la Brăila cu 12%.
Revirimentul înregistrat la Galați este determinat de creșterea volumului de mărfuri operate portuar în perioada iulie-octombrie, deoarece în primul semestru al anului bilanțul a fost negativ, cantitatea de mărfuri care a tranzitat porturile gălățene în perioada 1 ianuarie-30 iunie fiind mai scăzută decât cea din primul semestru al lui 2013. Potrivit directorului APDM Galaţi, Luigi Ciubrei, până la sfârșitul lunii octombrie, prin Portul Galaţi au fost tranzitate 3.010.229 tone de marfă, faţă de 2.760.000 tone operate portuar în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea din acest an este efectul creşterii cantității de laminate care a fost operată portuar, ca urmare a creșterii producţiei din combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Un al doilea factor care a determinat creșterea din operarea portuară este apariția unor produse noi tranzitate prin Portul Galați, a petrolului brut şi a gazului lichefiat furnizate către Serbia. Un mic aport al creşterii cantităţii de marfă tranzitată prin Portul Galaţi este şi cel al produselor cerealiere din Republica Moldova, care, până la izbucnirea crizei din Ucraina, erau distribuite prin porturile ucrainene, iar acum sunt distribuite prin portul românesc. Cantitatea de marfă tranzitată prin Portul Galaţi este departe însă de indicatorii dinaintea crizei, când, anual, se încărcau şi descărcau până la 15 milioane tone.
Activitatea din porturile dunărene, la jumătate față de 2006
Cea mai acută criză din exploatarea portuară de la Dunărea Maritimă a fost înregistrată în 2009. Atunci, porturile dunărene au trecut printr-o situaţie mai dificilă decât aceea din 2001, când unul din efectele războiului din fosta Iugoslavie a fost scăderea navigaţiei şi a operării portuare la Dunăre. În 2001, în porturile Brăila, Galaţi şi Tulcea au fost operate 9,9 milioane tone de marfă şi 5.657 nave. Au urmat câţiva ani de creştere, „vârful” fiind înregistrat în 2006, când au fost operate 15,2 milioane tone de marfă şi 8.563 de nave. În 2007 au fost operate 14,3 milioane tone mărfuri, iar în 2008 un volum de 12,7 milioane tone. În 2009, efectele crizei au determinat o scădere mai drastică decât aceea din 2001, la 7,7 milioane tone de mărfuri şi 4.353 de nave operate. Potrivit statisticilor APDM, în 2010 a fost înregistrat un reviriment, respectiv o creştere a traficului portuar la 5.905 nave operate şi un volum de 11,7 milioane tone marfă, cu aproximativ 4 milioane de tone peste estimări. Dar în 2011 a fost înregistrată o nouă scădere, la 10,5 milioane tone marfă şi 5.788 de nave operate. În 2012 și 2013, scăderea a continuat. În 2012 au fost operate 4.497 nave, cu 8,3 milioane tone mărfuri, iar în 2013, 4.472 de nave, cu 8,03 tone de mărfuri. Chiar dacă scăderile din 2012 și 2013, continuate se pare și în prima parte a acestui an, sunt destul de mici, volumul de mărfuri operate portuar la Dunărea Maritimă este cu aproximativ 50% mai mic decât volumul de mărfuri din 2006.
Siderurgia şi agricultura menţin transporturile pe Dunăre
Traficul portuar la Dunărea Maritimă este menţinut de transporturile de mărfuri pentru combinatele siderurgice de la Galaţi şi Tulcea şi de transporturile de cereale. Cea mai importantă parte a curenților de marfă este constituită din transporturi de laminate, transporturile de fier vechi, cereale, uleiuri, îngrăşăminte naturale şi chimice, buştenii şi nutreţurile pentru animale și de mineralele brute, calcar, zgură, minereuri feroase şi neferoase destinate combinatului ArcelorMittal Galaţi.
