La Galaţi, finalul anului 2013 a adus mai multe ştiri despre renunţarea la investiţii în producţia de energie, de la anunţul companiei italiene Enel că renunţă la proiectul de construire a unei termocentrale pe cărbune în Zona Liberă Galaţi, investiţie cifrată la un miliard de euro, la anunţurile Electrica şi Gas de France, care nu mai sunt interesate de dezvoltarea a două parcuri eoliene în judeţul Galaţi, la Frumuşiţa şi Băleni, investiţii apreciate la 115 milioane euro.
În decembrie, Electrica SA a anunţat că nu mai are printre priorităţi proiectul parcului eolian de la Frumuşiţa, conducerea companiei reevaluând oportunitatea acestei investiţii. Directorul general al Electrica SA, Ioan Roşca, a precizat că decizia este motivată de reducerea sprijinului acordat de stat energiei regenerabile. „Reevaluăm aceste proiecte, după ce sprijinul acordat de stat a fost diminuat”, a declarat Roşca. Electrica SA avea în plan construirea a două parcuri eoliene, fiecare cu o putere instalată de 45 MW, unul la Frumuşiţa, iar celălalt la Chirnogeni, judeţul Constanţa. Cele două proiecte totalizează o investiţie de 95 milioane euro. Proiectul construirii celor două parcuri a fost anunţat în 2010, în 2011 proiectul a obţinut avizul ANRE, iar februarie 2012 a fost selectată banca de la care Electrica urma să ia creditul de 70 milioane euro pentru construirea celor două parcuri eoliene.
Alegerea zonei Frumuşiţa pentru construirea parcului eolian de 45 MW a fost motivată de faptul că potentialul eolian din zona Podişului Covurlui este echivalent cu energia produsă de două reactoare de la Cernavodă. În urmă cu câteva luni şi Gas de France Suez Energy România a anunţat scoaterea la licitaţie a 60% din parcul eolian de la Băleni, judeţul Galaţi. GDF Suez, la care Guvernul Franţei deţine 36,7% din acţiuni, vrea să păstreze 40% din aceste proiecte şi să rămână operatorul industrial. În decembrie 2012, GDF Suez Energy România achiziţionase firma de proiect „Alizeu Eolian”, cu intenţia de a construi parcul eolian cu o capacitate de 50 MW de la Băleni, investiţie cifrată la 90 milioane de euro. În judeţul Galaţi sunt, în diverse faze, proiecte de parcuri eoliene mai mici.
Termocentrala de un miliard, a devenit istorie
În octombrie, compania Enel a anunţat că renunţă la o investiţie de un miliard de euro, în construirea în Zona Liberă Galaţi a unei termocentrale pe cărbune de 800 Mw. Directorul Enel România, Luca D’Agnese, anunţa renunţarea la investiţie, decizia fiind motivată de “reducerea consumului de electricitate”. Termocentrala urma să funcţioneze cu cărbune adus din Ucraina. În noiembrie 2007, firma Global International 2000 din Bucureşti, asociată în proiect cu Enel, a obţinut concesionarea a 36,5 ha în Zona Liberă Galaţi, pentru 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire a concesiunii cu încă 24 de ani.
Ambiguităţi
Este foarte posibil ca în renunţarea la această investiţie să fi contat şi comportamentul ambiguu al autorităţilor gălăţene. Administratorul Parcului Natural Lunca Prutului Inferior, respectiv Asociaţia Judeţeană a Pescarilor Sportivi, al cărei preşedinte e consilierul judeţean Ion Ştefan (PDL) a anunţat că se opune acordării autorizaţiei de mediu. Agenţia Regională de Protecţia Mediului Galaţi a acordat autorizaţia, iar Primăria Galaţi a emis autorizaţia de construire.
Mai erau necesare acorduri de mediu din partea Moldovei şi Ucrainei, pentru că centrala este la 5-6 km de graniţele cu Moldova şi Ucraina. În campania pentru alegerile locale din 2012, primarul Marius Stan (PNL) l-a acuzat pe fostul primar, Dumitru Nicolae (PSD), că ar fi acordat ilegal autorizaţia de construire. În luna mai, primarul Galaţiului anunţa că va organiza un referendum. La începutul lui octombrie, Enel a anunţat renunţarea la proiectul termocentralei.
ArcelorMittal şi Enel s-au retras de la Cernavodă
Sfârşitul anului 2013 a adus şi o altă ştire, oarecum previzibilă, de retragere a combinatului ArcelorMittal Galaţi şi a companiei Enel din proiectul construirii reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă, proiect evaluat la 6 milioane de euro şi în care combinatul ArcelorMittal deţinea 6,2% din acţiunii.
„Enel Investment Holding BV şi ArcelorMittal Galaţi SA au decis să îşi exercite dreptul de opţiune privind vânzarea pachetului de acţiuni de 9,15%, respectiv 6,2% deţinute în EnergoNuclear SA, prin transmiterea unei notificări către acţionarul majoritar, Nuclearelectrica SA”, se arăta într-un comunicat al Nuclearelectrica. Compania de stat are obligaţia să cumpere acţiunile celor două companii în termen de 30 zile de la primirea notificărilor, la un preţ egal cu 80% din valoarea nominală a acţiunilor.
„Retragerea din proiect a Enel Investment Holding BV, în acest moment, este motivată de incompatibilitatea strategiei investiţionale iniţiale cu o nouă potenţială structură a acţionariatului, în care o altă companie decât Nuclearelectrica ar putea deţine statutul de acţionar majoritar, iar cea a ArcelorMittal Galaţi SA – de provocările mediului de afaceri care nu mai susţine continuarea implicării companiei în proiect”, se precizează în comunicat.
Proiectul construcţiei celor două reactoare, evaluat iniţial la 4 miliarde de euro, a fost iniţiat în 2007, iar lucrările erau planificate să înceapă în 2010. Din compania de proiect au făcut parte iniţial Enel (Italia), ArcelorMittal România, Nuclearelectrica, CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania) şi GDF Suez (grup franco-belgian).
Nemulţumite de evoluţia discuţiilor, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez au renunţat la sfârşitul anului 2010 la investiţie, astfel că statul a ajuns să deţină 84,85% din compania de proiect. Acordul de investiţii pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 a fost semnat iniţial în 2008 şi apoi a fost prelungit de mai multe ori, până la 31 decembrie 2012. La sfârşitul anului trecut, durata de valabilitate a acordului a fost extinsă şi după 1 ianuarie 2013. După retragerea companiilor din proiect, guvernul negociază continuarea investiţiei cu compania chineză China General Nuclear Power Group. Potrivit Nuclearelectrica, compania chinezească a cerut, ca o condiţie a participării la investiţie, implicarea autorităţilor în proiect.
