Înainte de criză, 6.000 de producători împărţeau un miliard de euro. Acum, au rămas doar 4.000, care se bat pentru mai puţin de jumătate de miliard. Creşterile de două cifre se vor mai întoarce abia în 2012, spun reprezentanţii industriei de profil
În 2010, piaţa de tâmplărie performantă termoizolantă (denumită popular „termopan”) a marcat „o oarecare stabilizare” în raport cu anul 2009, scăderea estimată fiind de doar 5-8%, potrivit oficialilor Patronatului Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă (PPTT). Scăderea este apreciată ca fiind semnul unei stabilizări, datorită faptului că după 2007 producătorii de tâmplărie s-au confruntat din cauza crizei economice cu o cădere abruptă a vânzărilor. Astfel, dacă în 2007, când România se afla în primele locuri ale topului european la ritmul de creştere în construcţii, piaţa tâmplăriei termoizolante însuma nu mai puţin de un miliard de euro, la sfârşitul anului 2008, când efectele crizei deveniseră evidente şi în România, piaţa de profil scăzuse cu 17%. În 2009, căderea a fost cea mai însemnată, ajungându-se de la un miliard euro în 2007 la circa 500 milioane euro.
„Piaţa neagră” – 50%
La începutul anului, mai erau înregistrate 4.000 de societăţi cu activitate în producţia de tâmplărie şi vitraje izolante, faţă de peste 6.000 în anul 2008.
„Firmele au fost obligate să facă disponibilizări de personal, să reducă programul de lucru, să reorganizeze producţia în scopul reducerii cheltuielilor. Dar au avut de unde le face. La firmele mici acest lucru este greu de realizat”, ne-a declarat ing. Harilaus Kilaiditis, director executiv PPTT. De asemenea, programul de reabilitare termică a imobilelor a fost, în unele cazuri, de ajutor doar companiilor mari, care aveau capacităţi mari de producţie.
Pentru revigorarea sectorului de tâmplărie, patronatul de profil a propus două programe „Fereastra termoizolantă” (prin care proprietarul locuinţei care montează tâmplărie nouă îşi poate recupera prin deduceri din impozit până la 50% din investiţie) şi „Rabla” în domeniul tâmplăriei termoizolante (care are în vedere decontarea uui voucher în cazul înlocuirii tâmplăriei). În cazul ambelor programe, printre justificări se aduce în discuţie şi existanţa unei „pieţe negre” de 50%: „Aproximativ 50% din tâmplăria termoizolantă (uşi şi ferestre) pentru apartamente şi locuinţe rezidenţiale este executată «la negru» şi nu îndeplineşte condiţiile minime de calitate necesare”.
Nişă pentru exportatori
Deşi raportat la ansamblul sectorului de tâmplărie termoizolantă livrările în Uniunea Europeană sunt foarte mici (1-1,5%), unele firme mari au reuşit să se redreseze exploatând tocmai această posibilitate.
Directorul executiv PPTT, Harilaus Kilaiditis, apreciază că producătorii ar trebui să se orienteze într-o măsură mai mare spre exporturi.
„Export de tâmplărie în UE se face, dar timid, la nivel de 1-1,5% din producţia totală. Doar câteva companii au reuşit să contracteze tâmplărie în UE. Totuşi, este o piaţă ce trebuie exploatată cât mai urgent”, spune Harilaus Kilaiditis.
În schimb, Marin Cruţescu, director general al grupului Amvic, ne-a declarat că sunt companii care livrează în ţări cu tradiţie precum Franţa, Germania şi în special Italia.
„Am reuşit să avem exporturi chiar de 25% din totalul producţiei, în special în nordul Italiei, unde există un program guvernamental prin care se subvenţionează 55% din valoarea tâmplăriei. Pentru noi a fost colacul de salvare. În acest an, creşterea în sectorul tâmplăriei va fi undeva la 1-2%, în cel mai optimist caz nu se va depăşi 4%”, a declarat Marin Cruţescu.
Producţie în scădere
Doar câteva companii româneşti au realizat în 2010 exporturi de tâmplărie performantă.
Piaţa de termopane ar putea creşte în 2011 cu 1-1,5%, iar maximul nu poate depăşi 4%.
În programul de reabilitare termică, tâmplăria are o pondere de 15% din valoarea totală.
În 2010, piaţa de tâmplărie PVC a scăzut cu 5-8% faţă de anul precedent.
Jumătate din tâmplăria termoizolantă de pe piaţă este realizată „la negru”.
1% din producţia totală de tâmplărie a fost livrată de producătorii români în alte ţări UE.
