» "Evanghelia dupa Matei", in traducerea lui Cristian Badilita, este prima aparitie dintr-o serie preconizata de sapte volume reprezentand traducerea integrala a Noului Testament, intr-o versiune moderna, adusa la zi.
» Volumul, a carui prefata este semnata de ministrul Culturii, este bilingv, textul "Evangheliilor" ocupand 107 pagini, restul fiind consacrate comentariilor (251 pagini) si referintelor stiintifice.
» Diferentele fata de editia canonica sunt semnificative: "datorii" si "datornici" in loc de "greseli" si "gresiti", "de maine" in loc de "cea de toate zilele", in cazul Rugaciunii "Tatal nostru", iar "adevarat zic voua" devine "amin zic voua". Lui Baraba ii este restituit numele mic, Isus, omis din pudibonderie.
"Am terminat acest volum in doi ani si jumatate", a spus traducatorul Cristian Badilita, istoric al crestinismului timpuriu, cu ocazia lansarii, precizand ca urmatorul volum care va fi tradus este "Evanghelia dupa Ioan". Acribia stiintifica a volumului se vede imediat: textul "Evangheliei dupa Matei" este bilingv, cele doua versiuni, romana si greaca, fiind puse fata in fata, astfel incat cititorul pasionat de greaca sa poata imediat identifica cuvintele originale. Aceasta sectiune are 107 pagini, in timp ce partea de comentarii care ii succede – 251 pagini. Volumul mai contine o sectiune de note patristice, bibliografie, un repertoriu tematic, un indice de nume.
Badilita: "Evangheliile nu au cazut din cer"
"E o Biblie Mercedes Toyota, in care ai totul la indemana, cu comentarii cat mai utile", a sintetizat in gluma Badilita, care, cu acelasi simt al umorului, a adaugat ca "Evangheliile nu au cazut din cer. Au fost redactate de personalitati istorice la 50-100 de ani dupa moartea lui Christos"; in fapt, traducerea romana urmeaza cu fidelitate cea de-a 27-a editie Nestle-Aland. Surpriza volumului o reprezinta insa prefata semnata de actualul ministru al Culturii, nu e clar daca in calitate de prieten sau ministru – intrucat, la "Multumiri", traducatorul incepe prin a-i multumi ministrului Paleologu pentru grantul acordat, dar sfarseste prin a-l apela pe numele mic: "Toader a rascumparat in buna masura indiferenta mai multor institutii romanesti".
Prezent la evenimentul din Clubul Taranului Roman, ministrul Culturii a apreciat traducerea ca fiind "unul din putinele motive de bucurie in aceste vremuri de criza", care "va ramane peste veacuri", comparandu-si, nu chiar modest, mandatul cu cel al domnitorului serban Cantacuzino, in timpul caruia a aparut celebra Biblie de la Bucuresti (1688). "Sper sa raman destul de mult in acest minister nu pentru ca mi-ar face placere, ci pentru a realiza acest proiect (traducerea primului volum a necesitat o munca de doi ani si jumatate si mai urmeaza inca sase proiecte)." Referentul cartii, Francisca Baltaceanu, a explicat apoi dificultatile unei astfel de intreprinderi, precum si necesitatea ei: "Contactul cu Biblia si Noul Testament nu trebuie sa fie nici prea arhaic, incat sa blocheze cititorul, dar nici plin de neologisme, incat sa sune ca legea pe impozitul forfetar".
Isus: "Amin zic voua"
Cristian Badilita a explicat apoi cateva puncte in care traducerea sa suna diferit fata de cea canonica. In cazul Rugaciunii "Tatal nostru", "gresalele noastre" devine "datoriile noastre". "Painea noastra cea de toate zilele" devine "painea noastra de maine". De asemenea, "tradarea lui Iuda" e o traducere inexacta a unui cuvant grecesc care inseamna "a preda", "a da pe mana cuiva". "Adevarat zic voua" devine "amin zic voua", iar termenului "prefacuti" ii este preferat neologismul "ipocriti", tot asa cum cuvantul "preacurvie" este substituit cu mai directul "curvie". Mai spectaculoasa este o inversare a unei pilde consacrate – "celui ce voieste… sa-ti ia haina, lasa-i si camasa". Chiar daca pilda are sens pentru noi ca europeni (camasa fiind ultimul lucru cu care suntem imbracati, cel mai aproape de piele), de fapt este gresita. In contextul original, celor saraci le dai haina de deasupra ca sa poata dormi, sa se apere de frig.
"Camasa e un obiect de lux, de haina de deasupra depinde supravietuirea", a explicat translatorul. O alta restitutio facuta de traducator priveste numele lui Baraba. "Dintr-o pudoare explicabila, copistii au eliminat primul nume al lui Baraba, a explicat Badilita, acesta fiind Isus." Or, traducatorul a restituit numele intreg al lui Baraba.
IPS Teodosie: "O traducere ortodoxa"
Badilita si-a incheiat expozeul afirmandu-si credinta religioasa. "Sper ca IPS (Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, prezent la lansare – n. red.) sa transmita lucrul asta – aceasta traducere nu e doar un act de cultura, ci, pentru mine, e si un act de credinta." Ca om al Bisericii, arhiepiscopul a apreciat ca, intr-adevar, nu poti sa traduci Evangheliile daca nu esti implicat afectiv. "Nu e o traducere in sens confesional, ci in sens stiintific", insa, a considerat arhiepiscopul, "daca traducerea merge pe linia logica si pe fidelitate fata de text, atunci e o traducere ortodoxa". Evenimentul s-a incheiat cu o lectura din volum a actorului Victor Rebengiuc.
» Cristian Badilita
Nascut in 1968 la Botosani, Cristian Badilita a absolvit limbile clasice in cadrul Literelor bucurestene. Intre 2002 si 2005 a fost bursier al Instituto Trentino di Cultura (Italia), anul urmator fiind prezent cu o bursa la Berlin. In 2005 a obtinut titlul de doctor la Sorbona, cu o lucrare despre metamorfozele Anticristului la Parintii Bisericii. Lucrarea a fost publicata la Editura Beauchesne, obtinand un premiu al Asociatiei Elenistilor din Franta (a fost tradusa la Polirom in 2006). A coordonat, impreuna cu Francisca Baltaceanu si Monica Brosteanu, o traducere a Septuagintei, publicata la Polirom in 2004. A mai tradus din greaca si latina "Evangheliile apocrife", "Patericul" si "Tratatul practic. Gnosticul" de Evagrie Ponticul (aparute tot la Polirom).
