Recenta redresare economică nu a reuşit încă să creeze noi locuri de muncă, iar situaţia socială din UE dă puţine semne de îmbunătăţire până în prezent, potrivit ultimului Buletin trimestrial privind ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială al Comisiei Europene. Această analiză indică, de asemenea, o creştere preconizată a nivelului de sărăcie şi o uşoară îmbunătăţire a eficacităţii cheltuielilor efectuate în 2013 pentru protecţia socială, chiar dacă impactul acesteia rămâne foarte redus. Buletinul oferă totodată dovezi empirice conform cărora criza a avut, în perioada sa de maximă intensitate, cel mai puternic efect nefavorabil asupra situaţiei ocupării forţei de muncă în rândul bărbaţilor şi al tinerilor.
Citeşte şi: Germanii trăiesc de trei ori mai bine decât românii
László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a comentat pe marginea acestui subiect: „Economia UE a început din nou să crească într-un ritm lent, dar situaţia a numeroase gospodării şi persoane nu este încă pe cale să se îmbunătăţească, numărul celor care suferă din cauza dificultăţilor financiare fiind tot mai mare. Inegalităţile au crescut şi există riscul ca redresarea fragilă actuală să nu amelioreze situaţia multor grupuri cu venituri mai mici. UE mai are mult până la obţinerea unei redresări economice sigure şi favorabile incluziunii, generatoare de locuri de muncă; statele membre şi UE ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a se asigura că nimeni nu este defavorizat în încercarea noastră de a depăşi criza. În special, ar trebui să ne concentrăm eforturile pe investiţiile în oameni, în conformitate cu orientările stabilite în pachetul nostru privind investiţiile sociale şi cu recomandarea referitoare la Garanţia pentru tineret”.
Citeşte şi: BCE luptă împotriva deflaţiei cu tiparul şi dobânzi negative
În cel mai recent buletin trimestrial se evidenţiază faptul că îmbunătăţirile de pe pieţele forţei de muncă din UE sunt încă reduse. Ocuparea forţei de muncă a dat primele semne de stabilizare în 2013, când a avut loc, în a doua jumătate a anului, o creştere de 0,1%. S-a înregistrat o creştere pozitivă în sectorul serviciilor, în timp ce ritmul de desfiinţare a locurilor de muncă din sectorul construcţiilor şi din cel industrial s-a redus. Cu toate acestea, cifrele din al treilea şi al patrulea trimestru ale anului 2013 arată că, într-un număr tot mai mare de state membre ale UE, creşterea economică nu a fost însoţită de crearea de locuri de muncă. Prin urmare, este prea devreme să se evalueze dacă redresarea actuală va putea genera locuri de muncă noi.
Dificultăţi financiare tot mai mari
Venitul pe care gospodăriile îl au la dispoziţie nu ţine pasul cu creşterea produsului intern brut (PIB). În 2013, venitul real brut disponibil al gospodăriilor (GDHI) a continuat să scadă de la un an la altul în zona euro în termeni reali, deşi într-un ritm mai lent decât înainte.
Citeşte şi: Soros: Europa s-ar putea confrunta cu 25 de ani de stagnare economică de tip japonez
O altă tendinţă îngrijorătoare este creşterea continuă, începând din 2010, a dificultăţilor financiare, o parte din ce în ce mai mare a populaţiei declarând că este nevoită să cheltuiască din economii şi, mai recent, chiar să se îndatoreze pentru a-şi achita costurile cotidiene. Gospodăriile cu cele mai scăzute venituri sunt şi cele mai afectate: 10% dintre adulţii din gospodăriile cu venituri mici sunt obligaţi să se îndatoreze şi alţi 15% trebuie să cheltuiască din economii pentru a-şi acoperi cheltuielile curente (în comparaţie cu 5% şi, respectiv, 12% pentru totalul populaţiei).
Scade stabilitatea locului de muncă
Situaţia din ianuarie 2014 arată că rata şomajului este încă la niveluri record, aproximativ 26 de milioane de persoane din UE (10,8% din populaţia activă din punct de vedere economic) aflându-se în căutarea unui loc de muncă. În mai multe state membre, cifrele privind şomajul rămân apropiate de nivelurile extrem de ridicate care s-au înregistrat pentru prima dată în contextul crizei actuale. Buletinul arată şi creşterea utilizării muncii temporare şi a celei cu fracţiune de normă. Există dovezi că, de când a început criza, locurile de muncă temporare reprezintă într-o măsură mai mică o etapă către un loc de muncă permanent. În acelaşi timp, stabilitatea locului de muncă a scăzut în mod semnificativ, în special în rândul bărbaţilor şi al tinerilor, iar divergenţele dintre statele membre au devenit mai pronunţate.
În legătură cu rata ridicată a şomajului şi cu instabilitatea locului de muncă, rata creşterii costurilor unitare nominale ale muncii a continuat să scadă în zona euro în 2013, crescând riscul de presiuni deflaţioniste asupra costurilor care ar putea prejudicia perspectivele unei redresări susţinute şi crearea de locuri de muncă asociată acesteia.
Sărăcia, în creştere
Sărăcia şi excluziunea socială au continuat să crească în 2011 şi 2012 şi, potrivit celor mai recente date disponibile, se estimează că în ţările în care condiţiile economice şi de pe piaţa muncii au continuat să se deterioreze, creşterea a fost şi mai mare în 2013.
Rata riscului de sărăcie a rămas stabilă în medie la nivelul UE între 2011 şi 2012, mascând evoluţiile naţionale divergente. De fapt, numărul persoanelor ameninţate de sărăcie sau de excluziune socială a crescut în o treime din statele membre ale UE, inclusiv în unele ţări în care se afla iniţial la un nivel scăzut. O creştere deosebit de accentuată a sărăciei se observă în Grecia şi se estimează că această creştere a fost şi mai mare între 2011 şi 2013 în mai multe ţări din Europa de Est, precum şi în Grecia.
Impactul cheltuielilor efectuate pentru protecţia socială
Efectul stabilizator al cheltuielilor pentru protecţia socială a rămas la un nivel foarte redus în 2013, creşterea fiind mult mai mică decât se preconizase, în ciuda unei îmbunătăţiri uşoare. Analiza reflectă diferenţe semnificative între ţări. În Grecia şi în Portugalia, reformele suplimentare din sistemele de impozitare şi de prestaţii sociale din perioada 2012-2013 au redus veniturile tuturor gospodăriilor sau ale majorităţii acestora. În alte ţări (şi anume Estonia, Letonia, Lituania şi România), impactul global asupra veniturilor gospodăriilor a fost pozitiv, gospodăriile cu venituri mai mici beneficiind cel mai mult, în termeni proporţionali, de modificările din ultimul an. În Regatul Unit şi în Spania, gospodăriile din partea inferioară a sistemului de distribuire a veniturilor au înregistrat cele mai mari reduceri ale veniturilor ca urmare a schimbărilor de politică din perioada 2012-2013.
Investiţiile sociale
Prin pachetul privind investiţiile sociale din februarie 2013, Comisia Europeană a invitat statele membre să acorde prioritate investiţiilor sociale şi să îşi modernizeze sistemele de asistenţă socială, deoarece prin utilizarea mai eficace şi mai eficientă a bugetelor sociale astăzi, se va evita plata unei facturi sociale mai scumpe mâine (IP/13/125, MEMO/13/117). În special, pachetul privind investiţiile sociale oferă statelor membre orientări detaliate cu privire la investiţiile în copii, în incluziunea activă, în sănătate şi în îngrijirea pe termen lung, în probleme legate de persoanele fără adăpost şi în inovarea din domeniul politicii sociale. Pachetul oferă de asemenea statelor membre orientări privind cele mai bune modalităţi de a utiliza ajutorul financiar acordat de UE, în special prin Fondul social european, pentru a realiza obiectivele enunţate anterior. A se vedea de asemenea IP/14/179.
Garanţia pentru tineret
Recunoscând nevoia urgentă de a investi în tineri, Comisia a propus Garanţia pentru tineret în decembrie 2012, care a fost adoptată de Consiliul de Miniştri al UE în aprilie 2013. Scopul Garanţiei pentru tineret este acela de a se asigura că toţi tinerii cu vârsta de până la 25 de ani primesc o ofertă de muncă de calitate, formare continuă, o ofertă de ucenicie sau de stagiu în termen de patru luni din momentul în care îşi pierd locul de muncă sau părăsesc sistemul de învăţământ oficial. Logica Garanţiei pentru tineret este foarte simplă, şi anume a se asigura că nicio persoană tânără nu este şomeră sau inactivă mai mult de patru luni. Garanţia pentru tineret ar trebui să le permită tinerilor să găsească un loc de muncă corespunzător educaţiei, competenţelor şi experienţei lor sau să dobândească educaţia, competenţele şi experienţa relevante care să le sporească în mod direct şansele de a-şi găsi un loc de muncă în viitor. Garanţia pentru tineret este una dintre cele mai importante şi mai urgente reforme structurale pe care trebuie să le introducă statele membre pentru a rezolva problema şomajului în rândul tinerilor şi a îmbunătăţi trecerea de la şcoală la locul de muncă
