În urmă cu zece ani, când talibanii au fost înlăturaţi de la putere în Afganistan, femeile au început să aibă, cel puţin formal, drepturi: să meargă la şcoală, să voteze şi să lucreze. Însă negocierile dintre administraţia lui Hamid Karzai şi liderii talibani din ultima perioadă pun la îndoială toate drepturile îngăduite femeilor, relatează agenţia de presă Reuters, potrivit Yahoo News.
Talibanii se opun acordării oricăror drepturi minimale femeilor, iar viitorul lor rămâne incert. Hijaburile sunt prezente pe străzile afgane uniform, acoperind chiar şi fetiţele.
Statele Unite şi NATO, care luptă împotriva insurgenţilor talibani de zece ani într-un război extrem de nepopular, au subliniat că orice discuţii de pace cu talibanii trebuie să respecte legile din Constituţie, care stipulează egalitatea sexelor.
Totuşi, reticenţa manifestată de preşedintele Hamid Karzai în legătură cu egalitatea în drepturi şi opoziţia constantă a talibanilor pun sub semnul întrebării recunoaşterea egalităţii pentru cele 15 milioane de femei afgane, aproximativ jumătate din populaţia ţării, remarcă Reuters.
„Nu sunt deloc optimistă. Nu cunoaştem principalele teme de discuţie şi asta le îngrijorează pe femeile afgane”, explică una din nominalizatele la Premiul Nobel pentru Pace şi membră a camerei superioare a Parlamentului, Suraya Parlika (66).
„Femeile sunt pe punctul de a pierde tot ce au câştigat”, arată Parlika, care este şi preşedinta celei mai proeminente organizaţii pentru drepturile femeilor din ultimii 20 de ani, Uniunea Femeilor Afgane.
Lupta pentru drepturile femeilor se află într-o situaţie precară. Parlika spune că militanţii talibani au încercat să o omoare de opt ori până acum. Totuşi, ea a reuşit să supravieţuiască. Alţii, precum directorul unei şcoli de fete din Kabul, capitala afgană, a murit împuşcat luna trecută, pentru că educă fetele.
Pe de altă parte, Washington-ul şi NATO susţin planul de pace după care acţionează Karzai, care include introducerea unor talibani în administraţii, precum şi reconcilierea cu unii lideri militari.
Una din cele mai importante condiţii puse de preşedintele afgan este ca talibanii să renunţe la al-Qaeda, însă talibanii nu vor să negocieze, până când toate trupele străine nu părăsesc Afganistanul. Preşedintele Barack Obama a declarat că forţele americane (100.000 din totalul de 150.000 soldaţi) îşi vor începe retragerea în iulie, treptat, până la sfârşitul lui 2014, sub supravegherea NATO.
Democraţie cu picătura: drepturi pentru femei, dar şi legalizarea violului marital
„Femeile se tem că împărţirea ulterioară a puterii nu va ţine cont şi de interesele lor. În momentul de faţă, nimeni nu garantează cum se va derula procesul, sunt o mulţime de mesaje politice confuze „, explică co-directorul Reţelei Analiştilor Afgani (Afgan Analysts Network), din Kabul, Martine van Biljert.
Unii l-au acuzat pe Karzai că favorizează legislaţia care limitează drepturile femeilor, numai ca să obţină sprijinul grupurilor conservatoare ale societăţii. De exemplu, în 2009, preşedintele a trecut legea familiei, care legalizează violul marital pentru şiiţi, care reprezintă 15% din populaţie.
În martie, Karzai l-a demis pe guvernatorul provinciei sudice Helmand, după ce două femei s-au urcat pe scenă fără să fie acoperite de văl, ca să susţină un concert.
De altfel, Suraya Parlika arată că tolerarea atacurile fizice asupra politicienelor şi presiunile interne din partea colegilor bărbaţi, ca să nu aducă în discuţie problemele femeilor, arată că prezenţa lor în guvern este mai mult simbolică.
„Situaţia femeilor în Afganistan este îngrijorătoare. Sunt multe lucruri care ar trebui puse la punct, iar comunitatea internaţională trebuie să monitorizeze atent situaţia, pentru ca femeile să fie protejate”, a declarat un oficial occidental, sub protecţia anonimatului.
Fără drepturi în mediul rural
Drepturile femeilor au revenit în discuţia politică, mai ales pe hârtie, după ce forţele americane au intervenit în Afganistan şi au înlăturat talibanii de la putere. Totuşi, înainte de a discuta despre drepturi, trebuie observată structura populaţiei, întrucât peste 40% din oameni trăiesc la limita sărăciei, avertizează organizaţiile pentru drepturile omului şi oficiali vestici.
Clivajul rural-urban arată că, dacă femeilor de la oraşe li se tolerează, într-o oarecare măsură, anumite drepturi, în mediul rural, femeile nu au nici un fel de drepturi.
În plus, mulţi atrag atenţia că egalitatea nu este unul din subiectele de pe agenda politică a afganilor, în discuţiile cu talibanii.
„Afganistanul e sub puterea bărbaţilor, femeile trăiesc foarte greu, iar, în zonele sărace, sunt dependente economic de bărbaţii lor şi nu-şi pot exprima voinţa proprie„, arată preşedinta Uniunii Femeilor afgane.
În comunităţile talibane din sud şi est, femeile nu părăsesc casa fără acordul bărbatului, iar judecata tribului primează în faţa legislaţiei. Oamenii se conduc după baad, adică femeile sunt o monedă de schimb în rezolvarea conflictele dintre bărbaţi.
De altfel, în zona rurală, rata analfabetismului în rândul femeilor este peste 90%, iar căsătoriile aranjate între copii sunt frecvente, deşi, teoretic, sunt ilegale.
