Efectele se țin lanț după ce coaliția de guvernare a refuzat să lichideze cele trei bănci implicate în „jaful secolului“, decizând în schimb „naționalizarea“ lor. Bruxelles-ul ar putea lua aceeași decizie după ce guvernanții au refuzat reorganizarea Consiliului Național de Integritate în sensul garantării independenței politice a instituției.
Prea multă vreme Occidentul a închis ochii la ceea ce toată lumea vedea că este jocul dublu al guvernanților de la Chișinău. În vreme ce țineau discursuri impecabile „pe linia europeană“ – un diplomat de la Bruxelles a declarat pentru New York Times că moldovenii au învățat foarte repede să spună exact acele lucruri pe care Europa vrea să le audă –, acasă mimau reformele, consolidându-și în schimb controlul asupra instituțiilor și resurselor, cultivând legăturile subterane cu Rusia și adâncind în acest fel corupția.
Moldova a devenit placa turnantă a finanțelor negre rusești, care foloseau băncile moldovene ca stație de tranzit pentru spălarea de bani înainte de transferul în conturile off-shore. Aceste tranzacții se realizează printr-o rețea complicată în care sunt implicați oameni politici, oligarhi puternici și grupări criminale. Dimensiunea acestui flagel a devenit evidentă pentru întreaga lume toamna trecută, când din conturile a trei bănci moldovene („Banca de Economii“, „Banca Socială“ şi „Unibank“) a dispărut un miliard de dolari.
Luna trecută, FMI a cerut lichidarea celor trei bănci ca precondiție pentru reluarea creditării. În schimb, Consiliul coaliției de guvernare (formată din Partidul Liberal Democrat și Partidul Democrat) a decis naționalizarea BEM, ceea ce înseamnă preluarea pierderilor la bugetul de stat și finanțarea, practic, din banii publici a celei mai mari fraude din scurta istorie a Moldovei. Ca urmare, FMI și Banca Mondială au decis să înghețe toate programele de finanțare a Moldovei.
„Ar fi ilogic și iresponsabil“
Deutsche Welle, care îl citează pe directorul BM pentru Republica Moldova, Alex Kremer, arată că suportul bugetar de 45 de milioane de dolari nu va mai fi virat în conturile Guvernului de la Chișinău. Potrivit lui Kremer, relaţia BM cu Republica Moldova va rămâne îngheţată „până când autorităţile moldovene vor întreprinde acţiuni decisive“ pentru soluţionarea problemelor din sectorul bancar: „Noi recomandăm autorităților ca cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială să fie lichidate.
Orice încercare de a naționaliza și recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea și un risc ca banii contribuabililor să fie utilizați pentru a acoperi pierderile ascunse și pierderile potențiale de viitor. Nu este exclus ca o parte din datoriile restante ale Băncii de Economii să fie către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru ar fi adevărat, revitalizarea Băncii de Economii le-ar permite să extragă și mai mulți bani din contul contribuabililor. Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în bugetul Moldovei banii acţionarilor săi prin uşa din faţă, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin uşa din spate, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar“.
În plus, a afirmat responsabilul Băncii Mondiale, bugetul Republicii Moldova nu este pregătit să beneficieze de suport bugetar din partea Băncii Mondiale: „Banca Mondială poate oferi sprijin unei ţări doar atunci când bugetul naţional al ţării respective este sustenabil şi reflectă deciziile în materie de politici. Guvernul de la Chișinău va trebui să emită obligaţiuni de stat pentru a proteja deponenţii (băncilor în derivă – n.n.) de frauda din sectorul bancar, iar bugetul ţării pentru 2015 nu include în prezent costul dobânzii aferente acestor obligaţiuni“.
“Vor trebui să renunțe la jocul dublu“
Pe deasupra, scrie Deutsche Welle, „la ultima ședință a Guvernului la care acesta și-a prezentat oficial demisia, miniștrii din partea Partidului Democrat (brațul politic al oligarhului Vlad Plahotniuc) au blocat pachetul de legi privind reorganizarea Comisiei Naționale de Integritate, menit să asigure independenţa CNI, prin excluderea controlului politic – una din condițiile prevăzute în Acordul de finanțare de către Uniunea Europeană a reformei justiției în Republica Moldova.
Proiectele vizau modificarea modalității de declarare a averii de către persoanele cu funcții de răspundere și restructurarea CNI“. Şeful delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a declarat că Uniunea Europeană este dezamăgită de faptul că pachetul de legi privind reforma Comisiei Naţionale de Integritate nu a întrunit suficiente voturi pentru a fi aprobat de Guvern: „Sunt foarte dezamăgit. Reforma Comisiei Naţionale de Integritate este o prioritate fundamentală pentru Uniunea Europeană şi pentru asistenţa noastră“.
Potrivit lui Dan Dungaciu, directorul ISPRI, din acest moment relațiile Chișinăului cu Occidentul sunt, practic, înghețate prin decizia guvernanților de a acoperi fraudele bancare și corupția. Pentru a le debloca, „autoritățile Republicii Moldova vor trebui să renunțe la jocul dublu practicat până acum și să facă reformele cerute de Uniunea Europeană și instituțiile financiare internaționale“. În acest sens, crede analistul, presiunea europeană, inclusiv din partea României asupra Chișinăului trebuie să crească.
Instituțiile financiare au decis să răspundă pe măsură cacealmalei pro-occidentale pe care o joacă guvernanții de la Chișinău. A venit timpul ca aceștia să facă o alegere clară și deschisă încotro vor s-o apuce. Ori iau măsurile cerute în reformarea justiției și combaterea corupției pentru a debloca programele de finanțare și calea spre Europa, ori optează deschis pentru corupție, sărăcie cronică și Rusia.
