Elevii, părinţii şi profesorii sunt mulţumiţi de programul „Cornul şi laptele”, arată un studiu comandat de Patronatele din Industria Laptelui (APRIL), în condiţiile în care iniţiativa care prevede înlocuirea proiectului cu o masă caldă de 10 lei pe zi a ajuns la Senat.
În plus, APRIL susţine că proiectul are beneficii economice (banii obţinuţi de fermierii români din program se ridică la 70 de milioane de euro pe an) şi sociale (elevii se hrănesc sănătos).
Întrebaţi dacă îşi pun problema că autorităţile vor renunţa la acest program, producătorii din industria laptelui au răspuns negativ, arătând că proiectul este o investiţie „strategică” în viitorul copiilor şi chiar au propus o serie de recomandări referitoare la transportul şi livrarea produselor distribuite prin „Cornul şi laptele”.
Citeşte şi: Elevii pot primi lapte bătut, sana şi chefir în cadrul programului „Cornul şi laptele”
89% dintre elevi vor ca programul „Cornul şi laptele” să continue, în timp ce 93% dintre mame îşi doresc acelaşi lucru, arată un studiu dat publicităţii de Asociaţia Patronală din Industria Laptelui (APRIL) în luna noiembrie.
Studiul apare în condiile în care, în luna noiembrie, pe masa senatorilor a ajuns iniţativa legislativă „Masa la şcoală”, care propune înlocuirea proiectului „Cornul şi laptele”, care se derulează de 10 ani şi are valoarea de 1,17 lei pe zi, cu o masă caldă, în valoare de 10 lei/zi.
Ce spune studiul comandat de Patronatul Industriei Laptelui
96% dintre elevii intervievaţi spun că mănâncă lactate în principal prin intermediul programului, iar 51% dintre ei apreciază că produsele le oferă o masă consistentă. Totuşi, 37% susţin că, prin acest program, se simt egali în clasă cu ceilalţi colegi.
Şi mamele intervievate în cadrul studiului comandat de APRIL spun că au o părere bună despre program (90%) şi că vor ca proiectul să continue (93%). Mamele arată că programul este util pentru că le asigură copiilor o gustare „sănătoasă şi consistentă”, că „toţi copiii se simt egali” şi că reprezintă „un ajutor financiar pentru părinţi”.
Citeşte şi: Cornul, laptele şi şoarecele la Sibiu
Cadrele didactice susţin că programul a fost bine implementat (93%) şi că ar trebui să continue (95%).
Stdiul a fost realizat de compania 360insights, în august – septembrie 2013, pe un eşantion reprezentativ de 1250 de persoane (400 de elevi, 600 de mame şi 250 de profesori din toate zonele ţării, mediul urban şi rural şi venituri diferite).
Lapte de 70.000 de euro pe an pentru „Cornul şi laptele”
Pe de altă parte, cei 5.000 de fermieri români implicaţi în program susţin că produc 250 de litri de lapte pe zi şi obţin profit în valoare de 70 de milioane de euro pe an.
Totodată, contribuţia la bugetul de stat la o cifră de afaceri de 880 de milioane de euro este „semnificativă”, arată APRIL. Totuşi, reprezentanţii Patronatului din Industria Laptelui nu au vrut să ofere o cfiră estimativă, ei precizînd numai că cifra de afaceri a companiilor din industrie a crescut de la 1,8 milioane de euro în 2008 la 880 milioane de euro în 2012.
În prezent, companiile au 11.600 de angajaţi, dintre aceştia, 7.860 fiind angajaţi ai membrilor APRIL, iar 76% din cota de lapte procesat a României este procesată de companiile membre ale APRIL, fiind vorba de 1,2 milioane de tone de lapte pe an, conform răspunsului transmis de APRIL României Libere.
Cornul şi laptele, la competiţia cu masa caldă de 10 lei pe zi
În iunie, deputatul PDL Raluca Turcan a propus ca programul „Cornul şi laptele”, în valoare de 1,17 lei, să fie înlocuit un alt proiect, „Masa la şcoală”, prin care şcolarii ar urma să primească o masă caldă în valoare de 10 lei pe zi.
În prezent, iniţiativa se află la Senat, a declarat consilierul Ralucăi Turcan, Valeriu Antonovici, pentru România liberă. Conform proiectului, copiii ar primi o masă caldă, supă sau o altă mâncare gătită, în funcţie de preferinţele şcolilor, iar licitaţiile le-ar face primăriile locale, lucru care ar încuraja şi comerţul local, a explicat Valeriu Antonovici.
Suma de 10 lei include preţul produselor, cheltuielile de transport, prepararea, distribuţia şi, după caz, depozitarea.
Citeşte şi: Elena Băsescu: Fac apel la Daciana Sârbu, convingeţi-vă soţul să păstreze „Cornul şi Laptele”
În urma mai multor controale desfăşurate în perioada ianuarie – iunie 2013 la grădiniţe şi şcoli din întreaga ţară, inspectorii de la Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor au descoperit că laptele şi produsele de patiserie nu erau ţinute în condiţiile potrivite pentru a fi date spre consum copiilor .
În luna martie, premierul Victor Ponta spunea că Executivul se gândeşte să renunţe la program, iar banii să fie direcţionaţi către programele de tip after-school.
Producătorii din industria laptelui vor controale mai dese în şcoli
Totuşi, întrebaţi dacă îşi pun problema că autorităţile vor renunţa la porgram, reprezentanţii APRIL au precizat că „nu, programul este o investiţie strategică în viitorul copiilor noştri, deoarece programul european „Laptele în şcoli” Uniunea Europeană încurajează copiii să consume lapte şi produse lactate în fiecare zi şi să păstreze o alimentaţie echilibrată, prin subvenţionarea laptelui de calitate”.
APRIL recomandă ca producătorii să livreze laptele în şcoli cu paie şi linguri de plastic (pentru lapte sau alte produse lactate), să existe transporturi mai dese, pentru ca alimentele să nu se mai strice şi controale mai frecvente în şcoli, pentru eliminarea produselor „neconforme cu legislaţia în vigoare, cum ar fi brânza topită”.
