Poziţia exprimată de România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul UE privind Iniţiativele cetăţenești "Minority SafePack" reprezintă "o poziţie consecventă a statului", "o chestiune de stat" şi nu "un orgoliu de ordin personal", a precizat Titus Corlățean.
Ministrul de Externe adaugă, potrivit Mediafax, că, din această perspectivă, "exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, nici compromisului politic".
MAE a transmis, sâmbătă, o serie de precizări ale ministrului Titus Corlăţean cu privire la poziţia României referitoare la procedurile juridice în curs la Tribunalul Uniunii Europene pe marginea Iniţiativelor cetăţenesti "Minority SafePack". Precizările au venit după ce "Gândul" a relatat că UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare, motivul fiind, potrivit sursei citate, intervenţia MAE într-un proces la Curtea Europeană de Justiţie, căreia UDMR i se adresase după ce, în septembrie, CE a respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană pentru protecţia minorităţilor naţionale, iniţiată de Uniune.
"Cele două iniţiative cetăţeneşti privind minorităţile etnice/lingvistice în Uniunea Europeană şi statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ţinut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competenţele naţionale ale statelor membre. Decizia de respingere a celor două Iniţiative cetăţeneşti a fost contestată la Tribunalul Uniunii Europene de către semnatarii lor. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. România susţine poziţia principial corectă a Comisiei Europene, potrivit căreia, în acest domeniu, Uniunea Europeană nu are competenţe atribuite în baza dispoziţiilor tratatelor fundamentale", menţionează Titus Corlăţean, conform comunicatului.
Potrivit ministrului de Externe, România a trimis cerere de intervenţie în ambele cauze, iar într-una dintre ele a participat şi la faza scrisă prin transmiterea observaţiilor.
"Desigur, în această procedură juridică se confruntă două puncte de vedere contradictorii, unul al Uniunii Europene, pe care România îl consideră corect şi îl susţine, iar, pe de altă parte, se află Ungaria – parte intervenientă în proces, care doreşte să îşi atingă, prin intermediul Uniunii Europene, dezideratul de a deveni un tutore transnaţional al minorităţilor etnice maghiare din state membre ale UE", adaugă el.
"Poziţia exprimată de România prin intermediul MAE reprezintă o poziţie consecventă a statului nostru, o chestiune de stat şi nu o problemă sau un orgoliu de ordin personal. Din această perspectivă, apreciez, în calitate de ministru de Externe, că exprimarea poziţiei statului român nu poate fi supusă nici negocierii, şi nici compromisului politic", precizează Titus Corlăţean.
Totodată, ministrul de Externe menţionează că pe acest subiect "România a manifestat o poziţie constantă şi fundamentată pe principiile constitutive ale Tratatelor UE".
"În concluzie, subliniez că această dezbatere nu poate fi tratată într-o cheie de politică internă, ci este o problemă de stat, care impune o abordare consecventă şi fermă de pe poziţia promovării interesului naţional şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene", conchide Corlăţean.
"Gândul" a relatat că UDMR ia în calcul ieşirea de la guvernare, motivul fiind intervenţia MAE în procesul de la Curtea Europeană de Justiţie.
Conform sursei citate, tensiunile ar fi fost generate de intervenţia MAE în procesul în care UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene (ICE) privind protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, iniţiată de Uniune şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este Kelemen Hunor.
Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici – "Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală", "Politica de dezvoltare regională", "Participarea şi implicarea societăţii civile", "Egalitate şi anti-discriminare", "Media audio-vizuală şi conţinutul digital" şi "Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale" – a fost respinsă de Comisie pe motiv că "în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii". "Decizia a fost una politică", a comentat la vremea respectivă Kelemen Hunor, anunţând contestarea sa la Curtea Europeană de Justiţie. "Gândul" relatează de asemenea că România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a formulat o cerere de intervenţie care a şi fost acceptată, termenul limită de depunere a argumentaţiei fiind stabilit pentru finalul lui iunie acest an. Conform sursei citate, MAE a susţinut aceeaşi poziţie cu Comisia Europeană.
Potrivit "Gândul", preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ar fi avut o discuţie cu premierul Victor Ponta, în care i-ar fi cerut acestuia retragerea intervenţiei transmise de MAE. Potrivit unor surse din Coaliţie, citate de "Gândul", şeful guvernului a vorbit cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care i-ar fi spus că un pas înapoi echivalează cu demisia sa. În aceste condiţii, UDMR ar lua în calcul ieşirea de la guvernare, însă o decizie finală ar urma să fie luată după o ultimă discuţie pe care Kelemen Hunor şi Victor Ponta ar trebui să o aibă săptămâna viitoare.
Referitor la acest subiect, preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat pentru "Gândul" că subiectul intervenţiei României în procesul de la Luxemburg nu a făcut obiectul niciunei consultări în Coaliţie. "A fost o acţiune partizană a MAE! Am cerut retragerea intervenţiei", a declarat liderul Uniunii.
Întrebat dacă Uniunea ia în calcul ieşirea de la guvernare, în condiţiile în care aceasta nu va fi retrasă, Kelemen Hunor a spus: "Nu vreau să răspund la această întrebare, dar poziţia mea foarte hotărâtă o cunoaşte premierul, de la el aştept un răspuns. Pentru mine este o chestiune de onoare!".
