Câteva scrisori schimbate de scriitorului Albert Camus cu o prietenă intimă, corespondență începută în 1936, în perioada anilor de tinereţe petrecuţi de scriitor în Algeria şi încheiată în 1952 la Paris, au fost vândute cu 91.500 de euro, la o licitaţie organizată joi la Paris.
Cele 32 de scrisori expediate de Albert Camus bunei sale prietene Liliane Choucroun din 1936 până în 1952 au fost achiziţionate de un colecţionar care a licitat prin telefon, informează Le Figaro. Licitaţia a avut joi la sediul din Paris al casei Sotheby's. Albert Camus şi Liliane Choucron au fost colegi la Facultatea de Litere din Alger şi au rămas buni prieteni după absolvire.
"Este un Camus foarte intim, foarte fidel în prietenie, din 1936 până în 1952, pe care îl descoperim în acest fel. Aceste scrisori sunt foarte importante, mai ales cele din 1936 până în 1940, anii lui algerieni, cei ai angajamentului său politico-artistic, în teatrul comunist din Alger, şi primii lui ani de jurnalism. Ele conţin deja toate temele filosofiei sale, mai ales mijloacele de luptă contra absurdului prin iubire şi prin revoltă", a precizat Anne Heilbronn, vice-preşedintele casei Sotheby's şi director al departamentului Cărţi şi Manuscrise.
Născut pe 7 noiembrie 1913, în Algeria, Camus a fost perceput ca un om al poporului, de origine foarte modestă, lucru care l-a distins de restul intelectualilor francezi. Orfan de tată dinaintea vârstei de un an, Camus a fost crescut de mama sa, o menajeră care nu ştia nici să scrie, nici să citească. A publicat prima sa carte la vârsta de 24 de ani, apoi s-a mutat la Paris, unde a intrat în mişcarea de rezistenţă împotriva naziştilor şi a condus jurnalul clandestin Combat. În 1945 a fost unul dintre puţinii intelectuali care au condamnat folosirea bombei atomice la Hiroshima.
Din anii '40, Camus a dezvoltat, cu opera sa, "Mitul lui Sisif", filosofia absurdului, aceea care prezintă un om care nu găseşte logica în lume şi poate doar să se revolte. Deşi cu o orientare de stânga, Camus a denunţat totalitarismul din Uniunea Sovietică şi s-a certat, pe acest subiect, cu Sartre. Francez algerian, Camus a refuzat terorismul chiar şi atunci când stânga a susţinut lupta de independenţă a algerienilor. Scriitor angajat, Camus a protestat faţă de reprimarea sângeroasă a revoltelor din Berlinul de Est din iunie 1953 şi faţă de expansionismul comunist de la Budapesta din septembrie 1956. Romanele sale, scurte şi dense, s-au impus în cultura franceză şi universală. Astfel, "Străinul" (1942) a fost bestseller, în timp ce "Ciuma" (1947) şi "Căderea" (1956) au intrat în programa liceelor franceze. Albert Camus a fost recompensat cu premiul Nobel pentru literatură pe anul 1957.
