Tinerii şi adulţii din Bucureşti sunt indiferenţi faţă de minorităţi şi alte rase, potrivit unui studiu efectuat pe baza unui experiment social şi intercultural într-un hypermarket din capitală.
Experimentul, realizat de Centrul de Informare ONU pentru România cu ocazia Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului indică faptul că încă nu obişnuim să comunicăm firesc şi deschis cu persoane de alte rase şi culturi într-o situaţie socială cotidiană.
Atitudinile şi comportamentele persoanelor care au interacţionat cu voluntarii de alte etnii şi rase au fost diferite. În majoritatea cazurilor de interacţiune, bucureştenii şi voluntari au avut un dialog deschis şi prietenos. Dar au existat şi persoane care au reacţionat cu ostilitate şi suspiciune la contactul cu voluntarii, refuzând dialogul cu aceştia.
Adulţii de peste 50 de ani şi copii au fost cei mai deschişi către interacţiunile cu voluntari, în timp ce tinerii (20 – 25 ani) şi adulţii (25 – 45 ani) au fost cei mai indiferenţi la acest tip de interacţiune.
„Una din explicaţiile pentru atitudinile observate la categoria de vârstă peste 50 de ani – deschidere, curiozitate – poate fi legată de aspecte ce ţin de reminiscenţe din perioada comunistă, în care interacţiunea cu persoanele din afara ţării era interzisă şi astfel de situaţii erau extrem de rare.” afirmă Dan Petre, sociolog şi doctor în comunicare, cadru universitar FCRP/SNSPA.
Pe de altă parte, tinerii au avut un comportament grăbit, foarte puţin receptiv în interacţiune, fără să manifeste curiozitate faţă de prezenţa voluntarilor.
„Fiind persoane foarte active social, cu oportunităţi mai mari de expunere la modele de interacţiune de acest tip prezentate de mass media şi diverse produse culturale, tinerii şi adulţii sunt mai puţin marcaţi de experienţa contactului direct cu persoane de alte rase sau etnii. Pe de altă parte, aceştia sunt mai preocupaţi de aspectele concrete ale vieţii de zi cu zi decât de implicarea activă în sprijinirea unor cauze sociale” continuă Dan Petre.
Totodată, conform sociologilor, chiar şi în situaţiile de interacţiune pozitive, atitudinea deschisă din partea persoanelor este manifestată mai degrabă la un nivel exterior decât unul interior. „Se poate vorbi despre o stare difuză de suspiciune, care se explică mai degrabă prin faptul că nu suntem încă obişnuiţi să ne întâlnim în situaţii obişnuite de consum de zi cu zi cu persoane de alte etnii şi rase, decât printr-o tendinţă de discriminare”. – a concluzionat Dan Petre.
În experiment au fost implicaţi peste 4000 de bucureşteni, care se aflau la cumpărături în magazin şi care au interacţionat timp de cinci ore cu voluntari din Africa, Asia şi Europa. Reacţiile, atitudinile sau gesturile lor au fost observate de către specialişti de la Centrul de Informare ONU şi o echipă de sociologi şi studenţi de la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice/ SNSPA dar şi de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială.
Conform celei mai recente statistici a Oficiului Român pentru Imigrări (Octombrie 2010), în România, din totalul celor aproximativ 60.000 de străini cu şedere legală, 23.003 de persoane provin din Europa, în timp ce 29.002 din China. De asemenea, 4.045 de persoane provin din Africa, iar restul din America de Nord, America de Sud sau Australia. Totodată, Moldova, Turcia şi China sunt cele mai frecvente ţări de origine.
În Bucureşti sunt 22.687 de străini cu şedere legală, dintre care 14.585 din Asia, şi provin din ţări ca Moldova, China, Turcia, Siria, Liban, dar şi Irak, Iran şi Statele Unite ale Americii.
Iar la nivel naţional, aşa cum demonstrează datele Eurobarometrului 71.2 din 2009, peste jumătate din români afirmă că nu-şi cunosc drepturile de care ar beneficia în cazul în care ar fi supuşi hărţuirii.
