Acum zece ani a inceput constructia autostrazii care ar trebui sa lege Constanta de Bucuresti, parte a coridorului IV paneuropean, ce face legatura rutiera cu centrul batranului continent. In tot acest timp, guvernantii nostri, indiferent de culoarea lor politica, au reusit, cu chiu, cu vai, sa realizeze numai o portiune infima din acest traseu. Singurul lucru concret in acesti zece ani sunt cei aproximativ 100 de kilometri de autostrada – un ritm de constructie „fabulos”. Pierduta prin Campia Romana, Autostrada Soarelui leaga deocamdata Bucurestiul de… Drajna. Varianta optimista, politicianista spune ca soseaua va ajunge la Constanta in 2010. Gurile rele spun ca mai avem de asteptat mai mult de zece ani de acum inainte.
Indiferent de cine este la putere, guvernantii se bat cu pumnul in piept atunci cand vine vorba despre realizarile lor in acest domeniu si, de cele mai multe ori, prezinta proiecte de dezvoltare fanteziste. Cu toate ca ritmul de dezvoltare a sistemului de autostrazi este de sub 10 km/an, Ministerul Transporturilor ne promite marea cu sarea.
Ministrul Gheorghe Dobre a anuntat ca prioritatea zero a institutiei este coridorul paneruopean IV. In acest sens, Guvernul Romaniei a inceput negocierile pentru obtinerea unui credit de 145 de milioane euro de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare pentru constructia variantei de ocolire a municipiului Constanta la nivel de autostrada. Dupa finalizarea sa, coridorul IV va avea macar un capat de drum.
42 de poduri si podete
Lucrarea pare destul de greu de realizat din punct de vedere tehnic. Dobre spune ca este vorba despre 22,1 km la nivel de autostrada, de realizarea a 21 de poduri si podete (patru pasaje peste autostrada, sase pasaje pe autostrada si 11 poduri peste autostrada). De subliniat ca inca nu s-a semnat nimic. Consiliul director al BERD va hotari pe 15 noiembrie 2005 daca va aproba sau nu contractul. Pana la inceperea lucrarilor va mai trece destul timp. Tot de la BERD se asteapta banii pentru constructia portiunii de autostrada care leaga Constanta de Cernavoda. In cel mai bun caz, la sfarsitul lunii viitoare se va semna contractul de credit. Lungimea totala a lucrarii este de 52,1 km, tronsonul fiind „impanzit” de 21 de poduri si pasaje. Ministrul Dobre spera ca pana la sfarsitul anului sa existe fondurile necesare finalizarii Autostrazii Soarelui in intregime.
Dotari insuficiente
Deocamdata, chiar si ce s-a construit nu este la cele mai inalte standarde. Drumul pe Autostrada Soarelui iti lasa impresia de pustiu. Mergi pe o sosea de doua benzi si… atat. Dotarile lipsesc aproape cu desavarsire. Nici vorba de camere de supraveghere a traficului, de benzinarii, de telefoane de urgenta care sa fie si functionale, de toalete ecologice… Mai mult, barele de delimitare dintre benzi si catadioptrii ingropati in asfalt dispar, treptat, din peisaj din cauza furturilor. Despre moteluri sau restaurante, inca nu poate fi vorba, dar cel putin in aceasta privinta statul nu are nici o vina: initiativa privata trebuie sa ia fraiele in maini.
Judetul, condamnat la moarte
Fara autostrada insa judetul Constanta este condamnat la moarte din punct de vedere economic. Ea este vitala atat pentru transportul turistilor, cat si al marfurilor.
Vara, traficul este insuportabil. Zeci de masini bara la bara, coloane de trei, patru tiruri, camioane, carute nesemnalizate…, toate inghesuite pe o singura banda. Rezulta ambuteiaje nesfarsite, nervi si promisiuni facute printre dinti: „La anu' nu mai vin la mare in Constanta”.
Si industria are de suferit. Marfurile care ajung in Constanta prin port trebuie transportate spre Europa Centrala si de Est. In general, pentru export se foloseste Canalul Dunare-Marea Neagra, mai ieftin decat transportul pe sosea. Dar pentru multe alte destinatii transportul rutier ramane singura optiune.
Transportul cu un tir de la Constanta pana la granita de vest a tarii costa aproximativ 2.000 de euro. Problema nu ar fi neaparat pretul, ci timpul pierdut. 800 de kilometri se pot face sau in sase ore, pe o autostrada civilizata, sau in 15 ore, pe drumurile romanesti. Nu mai vorbim de calitatea lor! Daca nu se termina mai repede autostrada, economia constanteana va ramane numai o poveste trista cu potential.
In prezent, la Autostrada Soarelui se lucreaza pe tronsoanele Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda, in lungime totala de 54 de kilometri. Pe aceasta ultima portiune, de cateva luni se circula pe un singur sens, deoarece cel de-al doilea a fost decapat si lasat asa, in mijlocul verii. Costul unui kilometru de autostrada este de 3,4 milioane de euro. Tronsonul Drajna-Fetesti va fi urmatorul dat in folosinta; anul viitor, dupa cum spune ministrul Transporturilor, sau in 2007, dupa cum arata graficul de lucrari.
