Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, joi, că unităţile din industria laptelui în care a fost oprită activitatea din cauza suspiciunii legate de aflatoxină vor reîncepe să producă, probabil, în câteva zile, informează Mediafax.
Daniel Constantin a participat joi, alături de vicepreşedintele ANSVSA Vladimir Mănăstireanu, la conferinţa în care au fost anunţate rezultatele acţiunii întreprinse de Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în vederea determinării conţinutului de aflatoxină M1 din lapte, dar şi ale altor verificări derulate recent.
Ministrul a declarat că, în urma anchetei în cazul laptelui, „niciodată un produs din România nu a fost mai sigur”.
Pe de altă parte, întrebat dacă nu este posibil să fi ajuns şi la consum cantităţi din laptele neconform găsit la procesatori , Constantin a răspus că „probabilitatea este foarte mică”, având în vedere că s-au făcut controale şi anterior demarării acestei anchete.
Ministrul Agriculturii a adăugat că, deşi ANSVA a făcut anul trecut doar 15 controale la unităţi din industria laptelui, la acestea s-au adăugat şi acţiunile de autocontrol al marilor procesatori.
Constantin a mai spus că prioritatea Ministerului Agriculturii şi a ANSVSA este să îi readucă pe piaţă pe cei din industria laptelui a căror activitate a fost blocată în cadrul anchetei, precizând că este vorba despre societăţi care au acţionat cu bună credinţă.
El a mai arătat că, potrivit statisticilor de care dispune, consumul de lapte ar fi scăzut cu 20-25 la sută faţă de perioada similară a anului trecut, însă, totodată, nu au crescut importurile.
„Cred că trebuie să declanşăm ample campanii de recâştigare a încrederii cetăţeanului în aceste produse”, a subliniat Constantin.
ANSVSA a făcut publice joi rezultatele anchetei pentru determinarea conţinutului de aflatoxină M1 din lapte şi a arătat că, din cele 1.335 de probe recoltate, 67, reprezentând 5 la sută, au fost pozitive.
Din cele 67 de probe de lapte în care s-a găsit aflatoxină peste limita europeană admisă (0,05 la sută), 34 au provenit din ferme, cinci – de la centre de colectare, opt – de la automate de vânzare, iar 20 – din unităţi de procesare.
În cadrul anchetei, au fost verificate 785 de ferme, probe pozitive fiind la 4,3 la sută dintre acestea, 177 de centre de colectare, 134 de automate pentru vânzare şi 239 de unităţi de procesare.
Cu acelaşi prilej, 47 de automate pentru vânzarea directă a laptelui crud au fost închise temporar, echivalentul a 14 la sută din numărul total de automate din România, 193 de tone de lapte crud au fost oprite de la procesare/vânzare, ceea ce reprezintă 0,03 la sută din producţia lunară a României, iar 104 tone de produse lactate au fost reţinute în depozitele unităţilor de procesare şi distruse, respectiv 1,66 la sută din producţia lunară a României.
Probele au fost recoltate timp de o săptămână, începând din 7 martie, anlizele derulându-se ulterior.
Ancheta a fost demarată după ce, în 4 martie, au fost depistate niveluri ridicate de aflatoxină în produsul crud la o fermă.
Citeşte şi Mănăstireanu (ANSVSA): Mihai Terecoasă nu mai este directorul DSVSA Prahova
ANSVSA a anunţat, în 7 martie, că a oprit de la livrare laptele crud produs de ferma respectivă, dispunându-se verificări în toată ţara, de la producători, la unităţi de procesare a laptelui.
Laptele contaminat cu aflatoxină poate deveni periculos pentru sănătate în condiţiile consumului unor cantităţi mari, pentru o perioadă îndelungată.
Potrivit ANSVSA, laptele poate conţine aflatoxină ca urmare a consumării de către animale a furajelor contaminate. Condiţiile de depozitare ale cerealelor si plantelor influenţează dezvoltarea acestor mucegaiuri, creşterea lor fiind favorizata de medii cu umiditate şi temperatura ridicate şi lipsa ventilaţiei. Aflatoxinele sunt toxine produse de sporii ciupercilor din genul Aspergillus flavus si Aspergillus parasiticus, care se dezvoltă în seminţe de oleoginoase, produse secundare de la fabricarea uleiului (şrot, tărâţe), cereale.
