Constanța, loc rușinos în clasamentul fondurilor europene atrase

Municipiul Constanța a atras cele mai puține fonduri europene, într-un clasament care include cele mai importante 8 municipii reședință de județ.

Am luat localitățile Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu și Timișoara. Am exclus Bucureștiul, pentru că am încercat să ne raportăm la orașe similare din punct de vedere al populației. Cifrele nu arată deloc bine pentru Constanța. În ceea ce privește capitolul „sume primite de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și prefinanțări“, Primăria Constanța a prins în bugetul din acest an suma de 40.528.000 de lei. Nu este cea mai mică din lista primăriilor studiate, Sibiul stă ceva mai prost, cu 31.426.000 lei. Important este însă că, raportat la numărul de locuitori, Constanța a atras cele mai mici fonduri europene din localitățile analizate: numai 142 de lei. De aproape zece ori mai puțin decât Ploieștiul (1.308) și de circa 8 ori mai puțin decât Iașiul (1.043 lei).

Capitala Moldovei stă cel mai bine în acest clasament, cu fonduri europene de 303.118.000 lei bugetate pentru 2015. Ploieștiul este pe locul al doilea, dar acest lucru se întâmplă după ce în 2014 și 2013 a ratat practic acest obiectiv, sumele decontate fiind ridicole. Iașiul, în schimb, se poate lăuda cu fonduri europene atrase de peste 700 de milioane de lei în ultimii trei ani (comparați cu 159 milioane, cifra pe care a reușit-o, în aceeași perioadă, Primăria Constanța). O observație importantă: Primăria Iași are și pagina de internet cea mai completă, unde puteți găsi bugetul și execuțiile bugetare nu numai anual, ci și trimestrial. Tabelul atașat acestui articol arată clar incapacitatea autorităților de la malul mării de a finanța proiecte cu bani europeni.

Proiecte mai mici, cofinanțare mai mică

Cifrele prezentate nu sunt singura veste proastă. Faptul că primăria a atras proiecte europene de valoare mică se reflectă și în sume mai mici primite ca „subvenții de la bugetul de stat către bugetele locale necesare susținerii proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare“ (aceasta este denumirea sub care apar în bugete). Aceste sume sunt, pentru Constanța, pentru anul 2015, de 20 milioane lei, pe când pentru Cluj, de exemplu, sunt de 50 milioane lei. Cu alte cuvinte, din aceste subvenții de la bugetul de stat Clujul obține mai mult decât obține Constanța din fonduri nerambursabile. În cazul Iașiului, aceste subvenții ating, în acest an, impresionanta sumă de 213.738.000, mai multe decât suma atrasă de la UE de Constanța în ultimii trei ani.

Sibiu, un caz special

Sibiul nu stă foarte bine în acest clasament, dar trebuie luat în considerare că orașul a atras fonduri europene importante începând din 2007, de când a fost desemnat capitală culturală europeană. Încă un lucru demn de luat în seamă este că bugetul pentru anul 2015 se ridică la 486 de milioane de lei, din care 384 de milioane de lei sunt venituri ale anului 2015, iar 102 milioane de lei sunt din excedente ale anilor precedenți. „De la Comunitatea Europeană ne așteptăm să primim în jur de 11% din veniturile anului 2015. Aici sunt incluse și subvențiile pe care le primim de la bugetul de stat pentru derularea proiectelor europene“, au precizat reprezentanții primăriei pentru presa locală. Bugetul Constanței pe 2015 este de 747.243.000 lei, cu un excedent de 52.013.000 lei din anii trecuți. Fondurile europene și subvențiile naționale reprezintă circa 8% din bugetul total.

Raportat la numărul de locuitori, Constanța a atras aproape cele mai mici fonduri europene din localitățile analizate: numai 142 de lei. De aproape zece ori mai decât Ploieștiul (1.308) și de circa 8 ori mai puțin decât Iașiul (1.043 lei). Bugetul total al Clujului este de 1.181.270.000 lei, iar cel al Iașiului de 1,2 miliarde lei. În cazul Iașiului, sumele europene și subvențiile atrase sunt în 2015 sunt de 380 milioane lei, deci de circa 32% din buget. Mai bine decât Constanța stau localități mici, cum ar fi Alba Iulia, care și-a refăcut centrele istorice cu sume impresionante în ultimii cinci ani. Mai prost decât Constanța la acest capitol stă municipiul Galați.

Proiecte ratate în Constanța

Trei mari proiecte europene pe care Primăria Constanța trebuia să le finalizeze până în decembrie 2015 au fost abandonate. Este vorba despre șoseaua de coastă care trebuia să lege Constanța de Mamaia, despre reabilitarea parcului arheologic și a centrului Fair-play. Motivele sunt aceleași. „Cele trei proiecte au fost adjudecate destul de târziu, nu au fost adjudecate (n.r. – referire la proiectul ce viza Parcul arheologic) sau există contestaţii (n.r. – referire la Căminul pentru pensionari de la Fair-Play). Am făcut o analiză şi am fi putut utiliza fondurile structurale cu două condiţii: să utilizăm fondurile UE până la 31 decembrie, în condiţiile în care sezonul rece bate la uşă, sau să terminăm implementarea proiectelor până în iunie 2016, achitând ceea ce se realiza de la 1 ianuarie până la 1 iunie din bugetul local“, a declarat Decebal Făgădău. Acesta a precizat că proiectele nu au fost abandonate însă: „Începând cu 1 ianuarie 2016, vom putea aplica pe noile axe de finanţare cu fonduri europene nerambursabile“.

Importantă este destinația

Aproape la fel de important ca suma atrasă este ce se întâmplă cu acești bani, spune analistul economic Cătălin Anghel. Dacă au fost folosiți pentru crearea de locuri de muncă, așa cum s-a întâmplat în Polonia, este un lucru pozitiv pentru economie. Dacă însă au fost irosiți pe proiecte care nu au adus plusvaloare în economie, pe simple pliante nefolositoare, atunci putem vorbi de risipă a banilor europeni. Unul dintre aceste proiecte a costat 252.000 de euro și a avut ca scop realizarea a 1,64 milioane de pliante, 4.000 de broșuri și a unui site pentru „valorificarea pa­trimoniului cutural, istoric și natural al zonei turistice Constanța – Mamaia, extinzând percepția generală de «vacanță la soare și mare» la «vacanță de cunoaștere»“. S-a derulat în perioada 2011 – 2013. Site-ul a avut până acum un număr ridicol de afișări: 60.000. După implementare, primarul Radu Mazăre a organizat cele mai kitsch evenimente de pe litoral: celebrele caravane alegorice.

Regia de apă, mai mult decât primăria

Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, a anunțat recent, la Constanța, că Regia Autonomă Județeană de Apă, care operează în mai multe județe, a atras fonduri europene de mediu de peste un miliard de lei, fiind astfel pe locul al cincilea la nivel național, peste Ministerul Educației Naționale și Cercetării și mult peste ce au reușit să atragă multe primării din țară.

Reabilitarea Pieței Ovidiu a fost unul dintre principalele proiecte cu fonduri europene din Constanța