Daca dihonia si-a facut cuib in Sfantul Sinod dupa moartea Patriarhului Teoctist, nu-i de mirare. Era de asteptat o batalie cu mijloace nu tocmai ortodoxe pentru jiltul ramas liber. Romanii au fost oarecum surprinsi cand au aflat ca nu inaltii prelati isi aleg Pastorul, ei triaza candidaturile, dar voturile sunt ale membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, for unde se regasesc destui mireni. Suspiciunile s-au amplificat atunci cand Biserica Ortodoxa Romana a refuzat sa dea publicitatii componenta completa a acestui colegiu electoral, din care se stie ca fac parte politicieni precum Sorin Frunzaverde, Marian Milut sau Dorel Onaca. La urma urmei, de ce ar fi lista completa un secret?
Misterul intretinut in jurul unei probleme atat de importante precum alegerea Intai Statatorului Bisericii Ortodoxe Romane a creditat ca reale zvonurile despre implicarea in luptele din culise a masoneriei.
"Care masonerie?", s-au intrebat cunoscatorii. Fiindca miscarea masonica din Romania este divizata in mai multe loji, are rituri si obediente diferite, frati imprastiati in cele patru zari, cele cu adevarat importante fiind Washingtonul si Moscova. Cunoscatorii mai spun ca nu poti face jocurile intr-o zona care iti este complet ostila si in care nu ai capete de pod. Iar aceste capete de pod din Biserica pot fi sau inalti prelati initiati in masonerie, sau ofiteri acoperiti, plantati anterior in BOR, activati mai de mult sau pastrati pentru astfel de momente. Nemaivorbind de faptul ca masoneria romana, la randu-i, este suspectata ca ar avea printre frati numerosi ofiteri – activi, acoperiti/deplin conspirati sau rezervisti.
Doar teoretic biserica – fie ea ortodoxa, protestanta sau catolica – este cel mai mare dusman al masoneriei.
Catolicii au pus la zid organizatiile masonice prin bule, iar ortodocsii prin afurisenii, dar asta nu i-a impiedicat pe inaltii prelati pe de o parte sa semneze documentele, iar pe de alta, in culise, sa schimbe straiele bisericesti cu sortuletele, sa participe la intrunirile fratilor si sa puna in practica deciziile luate in comun. Iar fratia masonica – consfintita prin temute juraminte – bate orice functie sau grad, in orice colt al lumii.
Biserica Ortodoxa Romana interbelica a avut masoni la varf – un patriarh, mai multi episcopi, vicari si monahi. Este credibil zvonul ca iesirea din adormire a masoneriei a insemnat si initierea postdecembrista a unor inalte fete bisericesti sau ca acestea ar fi primit lumina in loji din afara granitelor, chiar pe vremea lui Ceausescu.
Nu ma numar printre cei care condamna masoneria. Nu cred insa in deviza "fara politica sau religie in lojile masonice" si consider ca politica mondiala de anvergura si globalizarea sunt si rodul contactelor masonice de culise. Inteleg si discretia celor care nu recunosc apartenenta la o loja masonica, data fiind anatema rezervata mult timp masonilor.
Daca masonii, dublati sau nu de ofiteri ai serviciilor secrete, au ajuns sa influenteze decisiv alegerile pentru Patriarhie nu este vina lor, ci a Bisericii Ortodoxe Romane. Ea nu si-a ales la timp graul de neghina, ea a protejat clericii care au colaborat intr-o forma sau alta cu Siguranta sau Securitatea, ea si-a slabit credinta, astfel incat Marele Arhitect al Universului sa-i poata face concurenta neloiala lui Dumnezeu.
