Compromisul legat de acordul bugetar comunitar obtinut cu chiu si vai in decembrie 2005 la Bruxelles a esuat – pe ultima suta de metri – la Strasbourg. Europarlamentarii au decis miercuri cu o larga majoritate compromiterea… compromisului, apreciind ca bugetul Uniunii Europene prevazut pentru perioada 2007-2013 este insuficient fata de provocarile viitorului, in special in ceea ce priveste aspectele bunastarii, ale concurentei internationale, ale solidaritatii si securitatii din cadrul Uniunii Europene largite. In plus, propunerile inaintate summitului de la Strasbourg nu permit nici pe departe indeplinirea promisiunilor facute fata de noile state membre, sustin europarlamentarii.
Compromisul incheiat de sefii de stat si de guvern la Bruxelles prevedea un cadru financiar in valoare de aproximativ 862 de miliarde de euro, respectiv aproximativ 1,045% din cadrul PIB comunitar. Aceasta propunere a ramas insa mult in urma solicitarilor Parlamentului European, care se pronuntase deja in iunie anul trecut pentru un proiect bugetar de aproape 975 miliarde de euro. Europarlamentarii au deplans reducerea finantarilor preconizate pentru domeniile cercetare, educatie si promovare a tineretului european si l-au criticat la scena deschisa pe cancelarul austriac Wolfgang Schussel, a carui tara detine in prezent presedintia UE, pentru sprijinul implicit acordat compromisului bugetar realizat in decembrie 2005.
Dat fiind ca Strasbourgul are ultimul cuvant in legatura cu bugetul UE, Parlamentul si Consiliul trebuie sa cada rapid la invoiala – in mod ideal pana la sfarsitul lunii martie si in cel mai rau caz pana la sfarsitul anului. Daca oficialii europeni nu vor reusi sa se puna de acord pana atunci, UE va trebui sa „supravietuiasca” in baza unor bugete anuale, care nu permit planuri de viitor ambitioase. De altfel, o intarziere de anvergura a adoptarii bugetului UE pe perioada 2007-2013 va afecta in mod categoric si Romania. In acest sens, secretarul de stat in MIE, Leonard Orban, aprecia ieri: „In momentul de fata, raspunsul la intrebarea daca Romania este afectata de respingerea acordului bugetar este "nu", dar daca adoptarea va fi mult intarziata, atunci "da" – tara noastra ar fi afectata”. Mentinerea divergentelor bugetare ar crea „un mediu politic negativ pentru aderare”, dat fiind ca bugetele comunitare anterioare ar fi extrapolate, a explicat Orban. Pana una-alta, cert ramane faptul ca rareori europarlamentarii s-au dovedit atat de unanimi „in cuget si simtiri” ca miercuri. Va fi nevoie de un alt compromis, de data aceasta obtinut intre reprezentantii Parlamentului pe de o parte, si sefii de stat si de guvern reuniti in Consiliu, pe de alta. Nu in ultimul rand, decizia de la Strasbourg spune multe si despre orgoliile existente la nivel comunitar. O analiza mai profunda a esecului de miercuri releva ca europarlamentarii au dorit in fond ceva dincolo de bani, anume atentionarea mai-marilor europeni care celebrasera compromisul de la Bruxelles ca pe o victorie finala. Acum, Strasbourgul a tinut sa avertizeze in vazul tuturor ca, in materie de buget, sefii de stat si de guvern s-au grabit a se impodobi cu niste pene care in fond nu le apartin.
