Complotul pentru asasinarea ambasadorului Arabiei Saudite în SUA nu pare a fi opera Teheranului, observă experţii, care subliniază amatorismul operaţiunii şi înclină spre pista unor ‘electroni liberi’ în cadrul aparatului iranian, notează joi AFP, citat de Agerpres.
Washingtonul a chemat comunitatea internaţională să reacţioneze cu fermitate împotriva regimului iranian, după dezvăluirea, marţi, a unui proiect de atentat cu bombă ce-l viza pe ambasadorul Adel Al-Jubeir.
Teheranul a dezminţit orice implicare în acest proiect, iar analişti întrebaţi de AFP susţin că nimic nu permite pentru moment incriminarea unor înalţi responsabili iranieni.
Potrivit lui Rasool Nafisi, specialist în activitatea Gardienilor Revoluţiei, presupusa implicare a unui cartel al drogurilor mexican şi defectele constatate în pregătirea complotului par să excludă o undă verde la nivel înalt.
‘Mă îndoiesc că ar fi opera regimului iranian, date fiind alegerea ţintei, momentul ales şi actorii reţinuţi’, explică specialistul.
‘Dacă privim asasinatele comise în trecut, ar fi trebuit să existe un grup însărcinat cu plănuirea’, adaugă specialistul, care menţionează eliminarea în 1992 a opozantului Sadegh Sharafkandi la Berlin. ‘În acest caz, ne gândim mai degrabă la un actor izolat’.
Washingtonul a anunţat marţi arestarea unui american de origine iraniană, vânzător de maşini de ocazie în Texas. Justiţia americană urmăreşte de asemenea un iranian membru al Brigăzilor Al-Qods, unitate de elită a Gardienilor Revoluţiei, care nu a fost arestat.
Complotul a fost descoperit, potrivit Washingtonului, de un informator care s-a dat drept membru al unui cartel al drogurilor mexican şi le-ar fi propus iranienilor să comită atentatul pentru 1,5 milioane de dolari.
Dacă însă implicarea Teheranului ar fi dovedită, aceasta ar fi ‘împotriva unor ani întregi de eforturi’ ale regimului islamic de a dovedi ţărilor arabe şi occidentale că ‘Iranul nu este o ameninţare’, afirmă Anthony Cordesman, de la Centrul de studii strategice şi internaţionale (CSIS).
Suzanne Maloney, specialistă în problemele Orientului Mijlociu la Institutul Brookings, observă că acest complot ‘nu corespunde modelului obişnuit al implicării Iranului în activităţi teroriste’.
‘Mi se pare plauzibil ca acest complot să fie fapta unor electroni liberi, dar nu ştiu în ce măsură armata iraniană tolerează acest tip de disidenţă’, semnalează specialistul.
‘Faptul că sprijinul mondial cel mai mare al terorismului se serveşte de un vânzător de maşini de ocazie texan şi de narcoterorişti pentru un atentat major şi fără precedent pare să sfideze imaginaţia’, subliniază Suzanne Maloney.
Michael Rubin, de la centrul de reflecţie conservator American Enterprise Institute, consideră totuşi că Teheranul ar fi putut recurge la mexicani deoarece braţele sale armate tradiţionale, precum Hezbollahul libanez, au devenit prea uşor de reperat.
Dacă agenţii tradiţionali ai Hezbollah nu pot intra în SUA, ‘Iranul nu are altă opţiune decât să facă recrutări în rândul altor grupuri’, comentează acest fost responsabil pentru Iran în cadrul Ministerului american al Apărării.
Ghidul suprem Ali Khamenei ‘nu-şi va da niciodată în mod explicit consimţământul pentru o astfel de operaţiune’, mai estimează Michael Rubin.
