Grupul informatic american Apple, care marchează vineri cea de-a 40-a sa aniversare, a contribuit la schimbarea unor aspecte ale vieţii moderne, cum ar fi felul în care oamenii utilizează un calculator sau ascultă muzică, inducând în acelaşi timp un cult al mărcii, relatează Agerpres citând o analiză AFP.
"Dacă Intel a fost esenţial pentru semiconductori şi IBM pentru PC-uri, Apple a avut cea mai mare influenţă asupra celui mai vast ansamblu de aparate electronice destinate publicului larg", a explicat Tim Bajarin, preşedinte al societăţii de analiză Creative Strategy.
Ca multe legende din Silicon Valley, cea a firmei Apple a început într-un garaj, în oraşul californian Cupertino, unde societatea a luat naştere oficial, la 1 aprilie 1976. Şi ca multe alte nume mari din sectorul tehnologic, fondatorii ei, Steve Jobs, geniu al marketingului, şi Steve Wozniak, inventator al calculatorului Apple, au abandonat studiile universitare înainte de a obţine diploma, dedicându-se transformării utilizării tehnologiilor informatice.
Cu mult înaintea ecranelor tactile şi a aplicaţiilor mobile de pe iPhone şi iPad, prima mare revoluţie a Apple a fost calculatorul Macintosh, lansat în 1984 şi care a adus informatica la îndemâna publicului larg. Calculatorul "Mac" se folosea cu un click dat pe iconiţele de pe ecran cu un nou accesoriu, mouse-ul, mult mai simplu decât comenzile tastate pe calculatoarele din acea vreme (care utilizau un limbaj aproape de neînţeles pentru cine nu era programator informatic).
"Apple a influenţat din plin piaţa cu Mac, introducând mouse-ul şi interfaţa grafică pentru utilizator", arată Tim Bajarin.
Au urmat iPod în 2001 care, asociat cu magazinul online iTunes, a jucat un rol major în informatizarea pieţei muzicii; iPhone în 2007, care a contribuit semnificativ la transformarea smartphone-ului în aparatul electronic de bază pentru publicul larg; şi iPad în 2010, care a iniţiat avântul pieţei tabletelor.
Apple nu a inventat nici smartphone-ul, nici tableta, nici chiar ceasul conectat, ultima categorie de produse în care s-a lansat anul trecut (Apple Watch). Însă, punând accentul pe estetică, pe uşurinţa folosirii şi funcţiile produselor sale, grupul a creat o mare comunitate de fani, cu atât mai fideli cu cât este greu, odată intrat, să ieşi din sistemul său foarte închis.
Frank Gillett, analist la biroul Forrester, menţionează "atenţia obsesivă a Apple pentru detalii" şi "produsele sale performante care pentru unii sunt simboluri ale prestigiului". "Aparatele Apple nu se mulţumesc să funcţioneze bine, ele inspiră loialitate. Marca Apple creează pasiuni", declară Gillett pentru AFP, amintind perioada în care fidelitatea faţă de Mac sau de PC putea provoca dispute în cafenelele din San Francisco.
Apple se numără în prezent printre firmele cu cea mai mare valoare la bursă din lume. Însă drumul până acolo a fost plin de suişuri şi coborâşuri. Au fost eşecuri, precum calculatorul "Lisa", care a precedat Mac-ul, sau agenda personală "Newton". Istoria firmei a înregistrat şi o perioadă nefastă după o criză internă care a dus în 1985 la destituirea lui Steve Jobs, rechemat în 1997 să salveze grupul pe care mulţi îl considerau în pragul falimentului.
Acum se prevede un nou sfârşit de epocă, odată cu previziunile de scădere în acest an, pentru prima dată, a vânzărilor de iPhone-uri, principalul motor de creştere al grupului. Mulţi analişti spun totuşi că Apple este pe cale să evolueze, transformându-se dintr-un producător de aparate superstar într-o societate centrată pe servicii (vânzare de aplicaţii, de muzică online, plăţi, etc.), care ar urma să îi aducă venituri semnificative şi regulate.
Apple constituie "o remarcabilă poveste de reinventare", afirmă Frank Gillett, care se întreabă dacă recentul conflict cu FBI-ul referitor la accesul la conţinutul iPhone-ului unuia dintre autorii atentatului de la San Bernardino va face parte din lista de evenimente marcante din istoria grupului.
