Raportul de monitorizare ce va fi prezentat maine la Strasbourg ii critica dur pe adversarii reformei in justitie, facand trimiteri la actiunile UDMR si PC. Potrivit proiectului de raport la care a avut acces „Romania libera”, Romania si Bulgaria pot fi sanctionate dupa aderare daca nu indeplinesc cateva „obiective cruciale”. Un inalt oficial european de la Bruxelles ne-a prezentat viziunea Comisiei Europene.
Data de 1 ianuarie 2007 nu mai este un mister. Barroso va obtine maine dimineata, in Colegiul Comisarilor, unanimitate pentru aderarea la termen. Dar presiunea asupra guvernului va continua si dupa aderare, existand pericolul activarii unor clauze sectoriale, ce inseamna sanctiuni si suspendarea unor drepturi de stat membru.
Patru obiective
Pana pe 31 martie, ambele tari trebuie sa indeplineasca niste obiective stabilite cu Comisia Europeana. In domeniul justitiei, Romania are de indeplinit patru asemenea obiective cruciale („benchmarks”), iar Bulgaria sase. Primul se refera la „functionarea transparenta si eficienta” a CSM. Apoi, Comisia cere „continuarea investigarii profesioniste si nepartizane a acuzatiilor de coruptie la nivel inalt”. Se mai cer „masuri suplimentare de prevenire si lupta contra coruptiei, in special la nivelul adiministratiei locale”. In fine, un punct concret Ð Agentia Nationala de Integritate (ANI).
ANI poate declansa clauza
„Infiintarea Agentiei intr-o forma pe care Comisia sa o considere corespunzatoare” e un „obiectiv crucial”, a carui neindeplinire ar duce la aplicarea clauzei de salvgardare pe justitie”, ne-a declarat un inalt oficial european de la Bruxelles. De altfel, comisarii Frattini si Rehn
l-au avertizat recent foarte dur pe liderul UDMR Marko Bela, principalul oponent al Agentiei care trebuie sa controleze averile demnitarilor.
Aplicarea clauzei pe justitie dupa aderare ar insemna mentinerea izolarii sistemului judiciar romanesc, fiind un semn al lipsei „increderii reciproce” pe care se bazeaza procesul de integrare. Ministerul Justitiei ar fi nevoit sa administreze ca si pana acum relatiile internationale, in loc sa existe o cooperare judiciara directa intre instantele romanesti si cele din alte state UE. Nerecunoasterea sentintelor pronuntate in Romania i-ar afecta mai mult pe cetateni, iar Jonathan Scheele, seful Delegatiei CE la Bucuresti, admitea in primavara ca aceasta clauza „e o arma uzata, tocita”.
Dar un inalt oficial de la Bruxelles care ne-a explicat viziunea raportului crede in impactul ei politic: „Se poate discuta la nesfarsit in ce masura aceasta clauza este sau nu eficienta. E eficienta in sensul ca ofera o protectie minima cetatenilor UE pentru a nu fi la discretia unui sistem judiciar eventual nefunctional. Dar efectul real consta in presiunea exercitata asupra guvernului, din punctul de vedere al "prestigiului" tarii. Orice guvern ales democratic incearca sa evite o asemenea afisare publica a unui esec al tarii. Atmosfera ar fi putin schimbata cand reprezentantii guvernului ar veni la Bruxelles pentru diferite intalniri ale Consiliului European si prima tema pe agenda ar fi expunerea publica a esecului. Oricat de cinici ar fi unii membri ai guvernului, exista destui cu spirit national care sa constien-tizeze rusinea si sa faca presiuni pentru a evita o asa situatie”.
Agricultura a dezamagit
Agricultura este marea dezamagire a Comisiei privind angajamentele Romaniei, ne-a declarat oficialul de la Bruxelles. Pe langa masura de salvgardare privind pesta porcina, ce va intra in vigoare la data aderarii, Comisia a formulat in raport pentru prima oara o „masura specifica”, ce poate duce la blocarea a pana la un sfert din fondurile UE destinate agriculturii, in valoare de sute de milioane de euro. Masura poate fi activata de „deficiente sistemice” privind gestionarea acestor fonduri, „ceea ce, intr-un sens mai larg, se refera la coruptie”, ne-a explicat oficialul european. „Bulgaria este intr-o pozitie ceva mai buna. Judecand dupa ritmul de pana acum, Romania se confrunta real cu riscul suspendarii unui sfert din fondurile pentru agricultura.”
Un motiv de iritare al premierilor de la Bucuresti si Sofia este continuarea misiunilor expertilor UE (peer-review) si dupa aderare, ne-a mai spus sursa citata. „Chiar daca guvernele nu sunt incantate ca expertii UE vor continua sa se furiseze pe coridoarele lor, aceste misiuni vor avea loc in continuare. Circumstantele o cer si este necesar sa verificam cat de exacte sunt rapoartele pe care cele doua tari vor fi obligate sa le intocmeasca”.
Monitorizati de o irlandeza
Comisariatul pentru Extindere va preda sarcina monitorizarii Secretariatului General al Comisiei Europene. Astfel se doreste evitarea sentimentului ca Romania si Bulgaria sunt tari de rangul doi, Secretariatul facilitand relatia Comisiei cu toate statele membre. Secretariatul e condus de irlandeza Catherine Day, fosta sefa a directiei de Extindere intre 1997-2000.
Calendarul aderarii
– 26 septembrie – Comisia recomanda 1 ianuarie 2007 ca data a aderarii
– 11-12 octombrie – dezbatere si vot in plenul Parlamentului European (PE)
– 16 octombrie – Consiliul de Afaceri Generale al UE discuta nominalizarile Romaniei si Bulgariei pentru posturile de comisari europeni
– noiembrie – audierea candidatilor in PE
– decembrie – votul de investitura a noilor comisari
– 1 ianuarie 2007 – Romania si Bulgaria adera la UE
– 31 martie 2007 – cele doua tari raporteaza Comisiei stadiul indeplinirii „obiectivelor cruciale” convenite (raportarea se va face ulterior la fiecare sase luni, pana la indeplinirea obiectivelor)
– iunie 2007 – Comisia prezinta Consiliului si Parlamentului European un raport privind stadiul progreselor facute de Romania si Bulgaria
