Executivul Uniunii Europene a cerut miercuri crearea de către cele 17 state din zona euro a unei Uniuni Bancare; această nouă autoritate centrală ar avea ca scop susţinerea băncilor lovite de criza financiară.
În lupta împotriva crizei financiare, şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, consideră necesară aprofundarea uniunii economice şi financiare în cadrul zonei euro, după cum relatează cotidianul german Die Welt. Conform jurnaliştilor germani, la summitul UE care va avea loc la sfârşitul lunii iunie vor fi luate primele hotărâri în privinţa elaborării unui plan detaliat în această direcţie; una dintre priorităţile lui Barroso este crearea unei Uniuni Bancare a zonei euro – dar şi emiterea de obligaţiuni europene va fi adusă din nou în discuţie, în ciuda opoziţiei puternice a Berlinului faţă de această idee.
Tăierea „nodului care leagă guvernele de bănci”
Atât analiştii economici cât şi mai mulţi oficiali ai Uniunii Europene consideră că existenţa unei Uniuni Bancare ar putea „tăia nodul care leagă guvernele de bănci”, după cum constată cotidianul american The Washington Post. O autoritate bancară centrală, cu puterea politică şi financiară de a prelua instituţiile financiare aflate în situaţii disperate (cel mai recent exemplu este cel al băncii spaniole Bankia, care a cerut guvernului de la Madrid 19 miliarde euro pentru a o salva de la insolvenţă) ar putea, totodată, să elimine obiecţiile autorităţilor bancare naţionale, pentru care restructurarea instituţiilor poate fi adeseori prea costisitoare, atât din punct de vedere financiar cât şi politic.
Conform Washington Post, Uniunea Bancară ar avea autorizaţia de a obliga băncile să îşi rezolve problemele financiare, şi ar dispune totodată de un fond de urgenţă, eliberând astfel statele de obligaţia de a salva băncile în ciuda propriilor probleme financiare.
Nicolas Veron, expert în finanţe al think tank-ului Bruegel, din Bruxelles, a declarat pentru Washington Post că „în acest moment este nevoie de crearea unui sistem care să cuprindă întreaga zonă euro, şi care să consolideze sistemele deja existente în statele membre. Centralizarea deciziilor care privesc restructurarea băncilor europene poate face ca deciziile să fie mai dure, deoarece întreaga branşă trebuie să li se supună”.
Opoziţie din Germania
Recomandarea Comisiei Europene nu a fost primită cu entuziasm de ţările mai bogate din zona euro, Germania, Finlanda şi Olanda, care nu îşi doresc să preia şi mai multă responsabilitate pentru problemele financiare are partenerilor mai săraci, după cum constată Washington Post. Deşi guvernul de la Berlin nu s-a pronunţat încă direct asupra propunerii Comisiei, Klaus-Peter Flosbach, purtătorul de cuvânt al fracţiunii parlamentare a partidului lui Merkel, CDU/CSU, a declarat că „cetăţenii germani nu vor plăti din nou pentru salvarea unor bănci cu probleme din alte state, numai pentru că autorităţile bancare ale statelor respective nu au fost suficient de eficiente”, relatează portalul de ştiri al televiziunii germane ARD. Deşi este probabil ca poziţia Germaniei să nu rămână atât de rigidă pe cât pare acum, găsirea unui compromis nu va fi din cale afară de simplă; însă, conform jurnaliştilor de la Washington Post, acesta ar putea fi cheia rezolvării crizei a cărei umbră pluteşte deja de doi ani deasupra continentului.
