Criza economica si financiara va lovi sistemul sanitar romanesc acolo unde-l doare mai tare: la buzunar. Vor avea de suferit si medicii, dar mai ales pacientii. Sumele adunate din contributiile populatiei la asigurarile de sanatate vor scadea semnificativ, din cauza numarului tot mai mic de contribuabili. Specialistii estimeaza ca, pana la sfarsitul anului, la fiecare zece persoane care contribuie la sistemul de asigurari, una va intra in somaj. Mai putini bani la asigurari inseamna mai putini pacienti tratati gratuit in cadrul programelor nationale de sanatate. Boala cronica a sistemului medical face anual 50.000-60.000 de "morti administrative", spune dr. Sorin Paveliu. O parte din acestea sunt efectul unei prost gestionate relatii intre doctori si bolnavi, relatie care, dupa atatea reforme esuate, ramane una tensionata. Iar in tot acest haos, singurele care prospera par a fi firmele de medicamente si cele care distribuie materiale sanitare.
Romania libera incepe astazi o campanie prin care reaminteste autoritatilor sanitare ca doua dintre articolele din Constitutia Romaniei garanteaza "dreptul la ocrotirea sanatatii", precum si obligatia statului "de a lua masuri pentru asigurarea sanatatii publice". Primul episod al acestei campanii relateaza despre cel mai des diagnosticata patologie din Romania: bolile cardiovasculare. Din lipsa de bani, spitalele nu pot cumpara dispozitive coronariene performante, asa incat pacientii sunt trimisi de medici sa si le cumpere singuri, contra a mii de euro.
Adesea, medicii indica bolnavilor de la ce firme sa-si cumpere dispozitivele medicale de care au nevoie si pe care statul nu le poate asigura. Pacientii cred ca doctorii primesc astfel comisioane de la firmele care vand aparatele, dar medicii dezmint.
Bolile cardiovasculare, patologia cel mai des intalnita in Romania, beneficiaza de un program national finantat din Fondul Unic al Asigurarilor de Sanatate, asadar, bolnavii cu afectiuni cuprinse in acest program ar trebui sa beneficieze de gratuitatea internarilor, a tratamentelor, medicamentelor, interventiilor chirurgicale si dispozitivelor medicale de care au nevoie. Numai ca realitatea nu arata nici pe departe atat de bine pe cat este scris in hartii, unde acest "beneficiaza" este limitat de precizarea "in limita fondurilor".
De prea multe ori pacientii isi cumpara singuri medicamentele si dispozitivele de care au nevoie. Daca stau la mana statului si asteapta cuminti pe liste pentru – sa zicem – un stent (dispozitiv ca un tub de plasa care largeste vasul de sange ingustat de depunerile de colesterol), risca ori sa ajunga direct pe masa de operatie pentru by-pass coronarian, ori chiar sa moara cu zile de vreun infarct.
De frica, pacientul scoate mii de euro din buzunar si cumpara dispozitivele despre care i-a spus medicul. Problema – relateaza presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor (ANPP), Vasile Barbu – apare mai tarziu, cand pacientul afla ca, de fapt, dispozitivul respectiv ar costa mai putin decat a platit el. "Diferenta de bani se duce in buzunarul medicului", afirma Barbu. Medicii se apara: "Daca spitalul nu dispune de stenturi, ce fac? Ii spun pacientului ca nu am stentul gratuit acum, il pun pe lista de asteptare si-l las sa moara cu banii in buzunar? Nu-i dau sansa sa-si cumpere singur un stent bun daca poate?".
Comision de 1.000 de euro
"Sunt doar vreo 32 de medici in tara care monteaza stenturi, iar comisionul incasat de ei pentru fiecare stent pe care pacientii si l-au cumparat direct de la distribuitor este de 1.000 de euro", ne-au declarat surse apropiate domeniului sanitar. Acestea explica mecanismul: "Cumparat prin programul national, prin asigurarile de sanatate, un stent «drug eluting» – performant, care elibereaza medicamente – ar costa Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) cam 1.100 de euro. Pentru ca este luat prin licitatie si en gros. Daca cineva il cumpara direct de la firma de distributie, da pe el 2.200-2.500 de euro. Diferenta vine din adaugarea de TVA si din cumpararea la bucata". Sursele citate spun ca firmele distribuitoare ar avea intelegeri verbale cu medicii, carora le-ar da o parte din diferenta de pret dintre en gros si en detail.
Un medic de la Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" din Capitala, reclamat de unul dintre pacientii sai, spune ca diferenta aceasta de pret nu are cum sa ramana in buzunarul nimanui pentru ca pretul achizitionarii la bucata, de la distribuitor, este de 2.200-2.500 de euro, in functie de tipul de stent si de firma producatoare. Totusi, un director din cadrul unei companii farmaceutice recunoaste ca medicii sunt "stimulati": "Se numeste «discount comercial», poate ajunge pana la 110% si se da pentru ca o firma sa iasa in fata firmelor concurente".
Sute de cereri de returnare a banilor
La Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu" din Capitala au fost inregistrate pana acum 17 cereri ale unor pacienti pentru returnarea banilor cheltuiti pe stenturi, ne-a declarat directorul unitatii, prof. dr. Cezar Macarie. Asociatia pentru Protectia Pacientilor spune ca numai la acest institut sunt peste 360 de astfel de cereri. Unul dintre pacientii nemultumiti este Catalina Murariu, care incearca sa-si recupereze – de la institut ori de la CNAS – banii pe care i-a platit pentru stentul Cypher Select care i-a fost implantat, in vara anului 2006, de catre dr. Pavel Platon.
Pacienta avea o artera obturata din cauza depozitelor de colesterol, iar un alt vas de sange avea inchidere (stenoza) de 70%. "Profesorul Cezar Macarie si cardiologul Ileana Tepes mi-au spus sa fac rost urgent de doua stenturi, din care unul mai performant.
Dr. Platon mi-a spus: «La stenoza pe care o aveti, este nevoie de un stent activ, care costa peste 2.000 de euro, si de unul simplu»", ne-a povestit Catalina Murariu, care a ales sa-si cumpere un dispozitiv de 2.500 de euro si unul cu pret mediu. Ea ne-a marturisit ca dr. Platon a anuntat-o atunci ca nu-i garanteaza reusita in implantarea stentului pe artera obturata, iar in caz ca nu reuseste sa-i monteze stentul cel scump or sa-i fie returnati banii si va fi programata la operatie de by-pass coronarian. "Dr. Platon mi-a dat pe un biletel tipul de stent produs de firma Johnson& Johnson si un numar de mobil al unei persoane de la firma care vindea stentul. Persoana mi-a spus sa virez banii intr-un cont si vor aduce ei stentul la spital a doua zi, ceea ce s-a si intamplat, de fata cu mine", ne-a povestit pacienta.
Cu toate ca factura de plata a stenturilor este emisa de firma de distributie DeltaPharm SRL, compania Johnson&Johnson, prin intermediul departamentului de comunicare, sustine ca nu lucreaza decat cu spitalele: "Prin distribuitorul nostru local, operam in conformitate cu procedurile sanitare stabilite. Lucram numai cu spitalele pentru livrarea de produse pentru tratamentul bolilor cardiovasculare", se arata in raspunsul J&J catre Romania libera. Reprezentantii companiei mai spun ca nu au nici un fel de protocol sau intelegere intre J&J si medici ori unitati sanitare privind vreun comision pe care l-ar primi medicii pentru recomandarea stenturilor produse de aceasta firma.
Casa de Asigurari da gratuitate si nu prea
Dr. Platon recunoaste ca i-a dat pacientei Catalina Murariu un bilet cu datele necesare pentru achizitia stentului, insa spune ca niciodata nu da un singur nume de firma ori o singura persoana de contact. "Este dreptul pacientului sa-si ceara banii inapoi, dar in cazul acestei paciente alta solutie nu era. Eu consider ca am scapat pacienta de la operatia de by-pass atunci cand am reusit sa forez prin depozitul care obtura vasul de sange si sa-i montez stentul acela care functioneaza bine si azi", ne-a declarat medicul. Acesta respinge acuzatia ca ar primi bani de la firmele la care trimite pacientii: "Sunt doar trei tipuri de stenturi performante si doar cateva firme care le distribuie. Unde sa-i trimit, daca aleg sa cumpere stenturile pe banii lor?".
La randul ei, CNAS recunoaste, in raspunsul catre Catalina Murariu, ca "asiguratii beneficiaza atat de gratuitatea interventiei chirurgicale, cat si a dispozitivului, prin Programul National de Sanatate", cu precizarea ca se deconteaza numai stenturile achizitionate de spitale, prin licitatie, in acest program. Adica numai stenturile simple, care costa 300-500 de euro, lipsite de dispozitive care elimina substante medicamentoase menite sa impiedice formarea de noi depuneri de colesterol.
In plus, Programul National de Prevenire si Control al Bolilor Netransmisibile – Subprogramul National de Prevenirea si Controlul Bolilor Cardiovasculare obliga unitatile spitalicesti sa se aprovizioneze cu materialele, dispozitivele si toate cele necesare, dar in limita fondurilor disponibile, adica in limita sumelor pe care le pot suporta asigurarile de sanatate.
Cu toate acestea, Catalina Murariu declara ca nu renunta la incercarea de a-si recupera banii – chiar si in justitie –, considerand ca este treaba statului sa suporte costul operatiei si al dispozitivului care i-a fost montat. "In principiu, pacientii n-ar trebui sa plateasca", confirma purtatorul de cuvant al CNAS, Augustus Costache.
Filmul se repeta
La fel de hotarat sa-si recupereze banii este si un alt pacient al Institutului "C.C. Iliescu", tot bucurestean, G., care a dorit sa nu-si divulge numele. "Dr. Lucian Zarma mi-a montat stentul, desi stia ca oricum va trebui sa fac by-pass. Scrie clar pe biletul de iesire din spital ca montarea de stenturi «a temporizat interventia chirurgicala»", ne-a explicat pacientul, care sustine ca medicii nu i-au spus ca aceste dispozitive coronariene nu pot decat sa-i amane putin operatia de by-pass. "Cand l-am intrebat pe dr. Zarma daca indicatia mea de by-pass este singura solutie posibila, acesta mi-a spus ca se poate si altfel, cu stenturi, dar ma costa foarte mult sau am foarte mult timp de asteptat, dar cu aceasta ultima varianta ma rezolva doar pe termen scurt, pentru ca stenturile ieftine au risc mare sa se infunde", ne-a relatat pacientul.
Procedura pe care a urmat-o este similara cu a celeilalte paciente: medicul i-a scris pe un bilet "numele unei persoane de contact, numarul de telefon, tipul de stent si firma". El spune ca avea nevoie de trei stenturi, pentru care a platit, conform facturii fiscale, 26.100 de lei, catre firma de distributie MedTech. Reprezentantii acesteia din urma nu au raspuns solicitarilor Romaniei libere. Dr. Zarma spune ca – fara alternativa cumpararii de catre pacient a dispozitivelor scumpe – medicii au doar doua alternative: in cazurile unde este posibil sa puna stenturile clasice, care in unul din cinci cazuri (20%) se infunda si pentru care bolnavii sunt adesea pusi pe listele de asteptare, ori sa trimita pacientii direct la operatie de by-pass. La stenturile active, riscul de restenoza (infundare cu colesterol) este de numai 5-7%, arata specialistul.
"Studiile au aratat ca stenturile scumpe sunt mai ieftine"
Pacienti precum G. si Catalina Murariu sunt multi, spune Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor, dar numai o mica parte din ei incearca sa-si recupereze banii. Medicii acuzati se indoiesc insa ca pacientii vor avea castig de cauza, "pentru ca de vina este sistemul", cum spune unul dintre specialisti. "In alte state, banii se consuma doar pe stenturi performante, pentru ca au demonstrat, prin studii, ca stenturile scumpe sunt, pe termen lung, mai ieftine. Bolnavii nu revin, pe banii statului, in spital, nu consuma in mod repetat resurse", afirma specialistul in cardiologie. Acesta considera ca statul ar trebui sa ia bani de la programe care acopera boli mai putin complicate si sa dea la programul de boli cardiovasculare pentru stenturi si alte dispozitive care ii scapa pe bolnavi de interventiile chirurgicale. "si mai e un lucru care nu functioneaza bine.
Eu as desfiinta licitatiile spitalelor pentru stenturi si as introduce licitatie nationala. Pretul dispozitivelor ar fi mai mic, deci ar ajunge pentru mai multi pacienti", considera medicul. Purtatorul de cuvant al CNAS, Augustus Costache, spune ca anul trecut au beneficiat de programul national de chirurgie cardiovasculara 24.513 pacienti, pentru care s-au cheltuit din Fondul de Asigurari de Sanatate 61,1 milioane de lei. Cat din aceasta suma a revenit pacientilor carora li s-au montat stenturi, nu se stie exact, pentru ca datele nu sunt centralizate separat.
» Pacienti privati in sistemul public
Dr. Sorin Paveliu, medic si fost membru in Comisia de sanatate a Camerei Deputatilor, crede ca oamenii asigurati, nevoiti sa-si plateasca stenturile din propriul buzunar, isi pot recupera ulterior banii, judecandu-se cu statul roman, dupa cum isi pot recupera in instanta si costurile medicatiei care ar fi trebuit sa le fie asigurata de spital, pe perioada internarii. Paveliu sustine ca sistemul de sanatate din Romania isi asuma anual 50.000-60.000 de "morti administrative" din cauza lipsurilor de tot felul si a nedefinirii exacte a drepturilor pacientilor. "Cu stenturile este o treaba extraordinar de grava. Un stent salveaza viata. In lipsa lui, omul poate muri in 3-6 luni. Cu stentul, mai traieste 5, 7 sau 10 ani. Acum, de stenturi gratuite beneficiaza anual cam 10.000 de oameni, insa in realitate nevoile noastre sunt de opt-zece ori mai mari.
Pentru aceste stenturi gratuite se sta la coada; oamenii care nu au bani asteapta, iar unii mai si mor. Mor oameni care n-ar trebui sa moara, iar sistemul de sanatate isi asuma anual 50.000-60.000 de asemenea morti, care pot fi numite «administrative»", spune Paveliu. In opinia sa, medicii carora li se termina stocurile de stenturi nu au alta varianta decat sa-si trimita pacientii la firmele producatoare, pentru ca acestia sa si le cumpere din banii proprii. "Acesti pacienti intra cumva in sistemul public de sanatate ca pacienti privati, pentru ca, pe langa stenturi, ei suporta si costurile asociate interventiei – sonde, substante de contrast etc.
Daca omul nu are bani, el nu poate acoperi aceste costuri si intra in categoria celor care n-ar fi trebuit sa moara", explica Paveliu, care considera ca problema se poate rezolva foarte usor, recunoscandu-se oficial de catre Ministerul Sanatatii si de catre spitale ca implantarea stenturilor este o prestatie la care asiguratii au dreptul, asa cum se intampla in toate tarile civilizate.
» Bolnavii lupta sa recupereze 2.000.000 de euro
Asociatia pentru Protectia Pacientilor estimeaza ca bolnavii trebuie sa isi recupereze peste doua milioane de euro, din care cea mai mare parte o reprezinta cheltuielile facute de pacienti pentru stenturi coronariene. Din 774 de cereri de rambursare depuse la opt spitale din tara, doar una singura a fost solutionata pozitiv, spun cei de la Protectia Pacientilor. Situatia centralizata de Asociatia Pacientilor privind cererile de rambursare a cheltuielilor pentru stenturi:
» Institutul C.C. Iliescu, Bucuresti – 367
» Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti – 151
» Institutul de Boli Cardiovasculare Targu Mures – 103
» Institutul de Boli Cardiovasculare Iasi – 53
» Institutul Inimii, Cluj-Napoca – 64
» Total (nivel national) – 774
