Dacă ne aducem bine aminte, primele alegeri parlamentare “normale” au avut loc în 27 septembrie 1992. De atunci, urmând cutuma organizării alegerilor după expirarea mandatului parlamentarilor, ele s-au tot decalat cu câteva săptămâni la fiecare ciclu electoral, ajungându-se ca în 2012 ele să se ţină la 9 decembrie, pe viscol. Nu doar vremea e problema generată de împingerea alegerilor către miezul iernii, dar întârzierea acestora face ca până se validează rezultatul, se instalează noul Parlament şi au loc negocierile pentru formarea Guvernului să se intre în sărbătorile de iarnă; toate astea făcând ca noul guvern să poată funcţiona abia din anul următor; practic, există o lună (după cele două de campanie) în care instituţiile statului funcţionează la regim redus.
Actualul Guvern ar fi avut ocazia de a opri şirul decalărilor alegerilor parlamentare, stabilind o dată anterioară lui 1 Decembrie. Nu ar fi fost neconstituţional, căci nicăieri în legea fundamentală nu scrie că “trebuie să se termine mandatele parlamentarilor actuali până când au loc aceste alegeri”, cum susţine purtătorul de cuvânt al Executivului. (De altfel, dacă ne luăm după data expirării mandatelor, trebuie amintit că actualii parlamentari au depus jurământul pe 20 decembrie 2012.) Din păcate, ocazia a fost deja ratată, căci legea electorală spune că data alegerilor trebuie anunţată cu trei luni înainte.
Dacă motivul pentru care Guvernul preferă o dată cât mai târzie (11 decembrie) este acela de a se da posibilitatea cât mai multor cetăţeni din străinătate să se înscrie în Registrul Electoral, el e derizoriu. E drept, termenul-limită pentru înscriere este cu 48 de ore după începerea perioadei electorale (care este trei luni înainte de alegeri), amânarea alegerilor prelungeşte implicit termenul de înscriere. Dar, oricum, Guvernul intenţionează să emită o ordonanţă de urgenţă prin care să modifice modul de înscriere în Registrul Electoral pentru cetăţenii din străinătate şi condiţiile de înfiinţare a secţiilor de vot din afara ţării. Nu văd de ce nu s-ar putea ca, prin aceeaşi ordonanţă, să se modifice şi articolul care reglementează termenul de înscriere: în loc de 48 de ore după începerea perioadei electorale, 14 sau chiar 28 de zile. La urma urmei, termenul fusese gândit în ideea în care înscrierile ar fi fost de ordinul sutelor de mii şi procesarea lor ar fi cerut mai mult timp – ceea ce, după cum se vede, nu e cazul.
În privinţa proiectului de ordonanţă de urgenţă de modificare a legilor electorale (cea privind alegerea Parlamentului şi cea privind votul prin corespondenţă), trebuie spus că ideea modificării legilor prin ocolirea Parlamentului e, indiferent de scop, cel puţin antipatică. E drept, acum pare urgent să modificăm o lege care ar fi dus la organizarea unui număr de secţii de vot în străinătate mult mai mic decât cel din noiembrie 2014. Dar, legea a fost elaborată în urmă cu un an şi jumătate. Deficienţele ei au fost cunoscute de la bun început. Nu văd ce a împiedicat Guvernul să elaboreze o propunere legislativă de modificare a legii, pe care să o înainteze Parlamentului, eventual solicitând procedura de urgenţă. E drept, s-ar fi putut ca parlamentarii să nu o adopte în timp util – abia atunci ar fi fost justificată ordonanţa de urgenţă. Aşa, se invocă o situaţie de urgenţă, urgenţa fiind produsă de întârzierea unor acţiuni care puteau şi trebuia să fie întreprinse din timp.
În ce priveşte conţinutul proiectului ordonanţei, modificările care vizează posibilitatea de a se organiza secţii de vot şi în afara ambasadelor şi a oficiilor secundare erau necesare, în condiţiile în care numărul înscrierilor în Registrul Electoral a fost cu mult inferior celui necesar pentru înfiinţarea la cererea a 100 de alegători.
Despre modificarea care oferă posibilitatea de a transmite prin poşta electronică cererile de înscriere în Registrul Electoral, mi-am exprimat de curând reţinerile: există cel puţin alte şapte motive pentru care oamenii nu se înscriu, mai importante decât efortul de a arunca un plic în cutia poştală. Oricum, presupunând că ordonanţa ar fi adoptată mâine (1 septembrie), iar data alegerilor ar fi 11 decembrie, putem să ne aşteptăm ca în mai puţin de două săptămâni organismele implicate să elaboreze normele de aplicare (inclusiv să stabilească adresele de poştă electronică), să le comunice şi cei interesaţi să afle de modificare, astfel încât un număr semnificativ dintre ei să trimită prin e-mail cererea de înscriere?
