Cei care scormonesc prin gunoaie după PET-uri pot fi eliminați de Poliția Locală, prin aplicarea noilor prevederi ale Legii Salubrizării.
Edilii orașului de pe malul Dunării par să renunțe, cel puțin pentru moment și nu în totalitate, la colectarea selectivă a deșeurilor, fiind învinși de cei care scormonesc prin gunoaie în căutare de PET-uri, piese metalice, resturi de mâncare sau obiecte aruncate la container. Din cauză că europubelele au fost incendiate sau distruse, au dispărut de la o parte din punctele de colectare a gunoiului. Le-a luat locul vechiul tip de containere metalice. Acestea erau răvășite sau chiar răsturnate de culegătorii de PET-uri, pentru a le fi mai ușor să își strângă marfa și gunoaiele împrăștiate sau luate de vânt făceau ca zona unui punct de colectare să arate sinistru. Așa că Serviciul de Salubrizare al Primăriei Galați, Ecosal, a trecut la experimentarea unui nou prototip de construcție pentru punctele de colectare neselectivă a deșeurilor.
O baterie de zece containere a fost inclusă într-un fel de cușcă metalică, care are ferestre prin care pot fi aruncate pungile cu gunoi, dar prin care nu este posibil accesul la container al celor care obișnuiesc să răscolească prin gunoaie. Containerele sunt închise în cușca respectivă și numai echipajul de la salubrizare are posibilitatea să deschidă cușca și să golească containerele. Acest tip de punct de colectare a gunoiului cu sistem „antifurt” a fost instalat experimental la mai multe puncte de colectare a deșeurilor. Evident că se putea ca unele din acele containere să fie vopsite în galben, verde, albastru, pentru a se face în continuare colectare selectivă, dar nu s-a întâmplat. Chestiune de mentalitate. Recurgerea la un astfel de dispozitiv prevestește eșecul momentan al colectării selective, după ce la Galați a fost implementat un proiect de colectare selectivă a deșeurilor în baza unei finanțări ISPA și cel puțin în cartierele de blocuri au apărut europubelele pentru colectarea separată a deșeurilor din plastic, hârtie, sticlă sau metal.
Valoarea proiectului a fost de 23 milioane de euro, din care 17,25 milioane de euro a fost finanţarea nerambursabilă şi 5,75 milioane euro dintr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii. Proiectul a constat în închiderea vechii gropi de gunoi a orașului și amenajarea şi exploatarea unei gropi de gunoi ecologice, construirea unei staţii de sortare şi compostare a deşeurilor şi instituirea colectării selective a deşeurilor. Colectarea selectivă a funcționat bine în cartierele de blocuri. În cartierele de case nu există puncte de colectare selectivă și chiar dacă vreun gălățean și-ar propune să scoată la poartă cei trei saci colorați, cu deșeuri din sticlă, plastic, hârtie, echipajul de la Ecosal i-ar arunca pe toți, la grămadă, în unicul compartiment al mașinii.
Calea legală
Există și o posibilitate legală pentru a-i elimina pe cei care se ocupă de scormonitul prin gunoaie și chiar s-ar putea face colectare selectivă a deșeurilor. În vara anului trecut a intrat în vigoare Legea 99/2014, care modifică Legea nr. 101/2006, referitoare la organizarea serviciului de salubrizare a localităților. La articolul 2 al Legii Salubrizării au fost introduse opt alineate, unul dintre acestea prevăzând că de colectarea deșeurilor se ocupă numai operatorii autorizați, iar altul încadrând la furt fapta oricărei persoane care adună PET-uri și alte deșeuri din containere: ”Preluarea deșeurilor din recipientele și/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licențiați pentru prestarea activității în aria de delegare respectivă constituie infracțiune de furt și se sancționează potrivit legii”. Aplicarea legii se face de către Poliția Locală și, în consecință, combaterea fenomenului depinde de eficiența acțiunilor polițiștilor locali.
Un milion de euro, dus pe apa sâmbetei
Când a fost înființat sistemul de colectare selectivă, primăria a cumpărat de la firma Iridex Grup Plastic 660 de containere de tip „igloo”, de 5,5 mc. A fost o investiție de 788.700 de euro, prețul unui container fiind de 1.194 euro. Noile containere, viu colorate, au atras atenţia celor obişnuiţi să distrugă orice le iese în cale şi descoperirea că acestea pot să și ardă a declanşat un nou gen de distracţie, incendierea containerelor. În primele luni au fost incendiate 63 de containere, în valoare de peste 75.000 de euro. Până în vara anului trecut, numărul containerelor incendiate a ajuns la 170, paguba suportată de municipalitate fiind de peste 203.000 euro. Cu investiția inițială, de 780.000 de euro, și paguba de peste 200.000 de euro, înseamnă că Primăria Galați a cheltuit un milion de euro pentru ca sistemul de colectare selectivă să funcționeze alandala sau deloc.
