Apropierea momentului la care va fi pusă în practică regionalizarea a făcut ca autorităţile din Galaţi, Brăila şi Tulcea, să renunţe la unele diferende şi să demareze discuţiile pe tema colaborării în dezvoltarea unor proiecte comune. Prefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii municipiilor reşedinţă de judeţ şi o parte dintre parlamentarii judeţelor Brăila, Galaţi şi Tulcea s-au întâlnit la Galaţi, în cadrul celei de-a doua sesiuni de dezbatere a proiectului comun ,,Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea”. S-a discutat despre proiectul de statut şi proiectul unei legi speciale privind constituirea Zonei Metropolitane Galaţi-Brăila, dar şi despre statutul juridic al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Brăila-Galaţi-Tulcea. În cadrul întâlnirii, decanul Univesităţii de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti a prezentat un studiu a cărui concluzie a fost că Zona Metropolitană Brăila-Galaţi poate deveni primul sistem urban de acces la teritoriul european prin intermediul Dunării.
Proiecte de infrastructură
Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a definit principalele proiecte, pe care s-ar putea baza zona metropolitană. Drumul expres Galaţi-Brăila, în valoare de aproximativ 17 milioane de euro şi construcţia unui nou aeroport în zona Galaţi-Brăila, în valoare de aproximativ 20 milioane euro, reprezintă pilonii de dezvoltare a noii conurbaţii. Dar oficialii din Galaţi şi Brăila vor susţine şi demersurile pentru finanţarea modernizării aeroportului din Tulcea. La acestea, se adaugă necesitatea podului peste Dunăre, proiect în care va fi implicat şi judeţul Tulcea. Prin construirea podului, conurbaţia din zona Galaţi-Brăila ar urma să fie extinsă şi spre Tulcea, cuprinzând localităţile Măcin şi Jijila. Bunea Stancu a precizat că acest din urmă proiect nu este promovat la nivel naţional, de aceea parlamentarii din cele trei judeţe ar trebui să intervină la nivel legislativ pentru urgentarea construcţiei podului în parteneriat public-privat. Ca element de noutate, zona metropolitană va beneficia şi de facilităţile turistice oferite de Insula Mică a Brăilei, ceea ce, adăugat la existenţa în zonă şi a Parcului Natural Munţii Măcinului, va spori atracţia turistică a zonei. La final, Bunea Stancu, a solicitat sprijinul celor prezenţi pentru a face lobby în comun pentru obţinerea de la conducerea Ministerului Transporturilor a unei reduceri a taxelor de canal şi de pilotaj de la Bara Sulina spre Dunărea fluvială. Următoarea sesiune de dezbatere a proiectului comun ,,Cooperare pentru dezvoltare Brăila-Galaţi-Tulcea”, se va desfăşura pe 15 aprilie la Tulcea.
Miza, capitala regiunii la Brăila
Potrivit primarului municipiului Galaţi, Marius Stan, prin promovarea celor două forme de asociere şi cooperare, Zona Metropolitană Galaţi-Brăila ar putea deveni centrul viitoarei regiuni din sud-est, pentru că reprezintă cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti. Galaţiul şi Brăila au, împreună, 527.000 de locuitori. Preşedintele CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, care din 2004 a fost inamicul dezvoltării zonei metropolitane Galaţi-Brăila, dar acum s-a întors la 180 de grade şi a iniţiat această colaborare Brăila-Galaţi-Tulcea, a şi declarat că intenţionează să obţină stabilirea capitalei regiunii de sud-est la Brăila. Un argument al său este că Zona Metropolitană Galaţi-Brăila e dezvoltată pe 1.000 de ha, suprafaţă aflată în proprietatea Municipiului Galaţi, dar situată administrativ în judeţul Brăila. „În final, bătălia se va da între domnul Stancu şi Nicuşor Constantinescu de la Constanţa”, declara recent deputatul PNL de Brăila, Vasile Varga. Bunea Stancu a obţinut un punct zilele trecute, devenind secretarul general al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România. Preşedinte al UNCJR a devenit preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, care, probabil că va încerca şi el, cu mai puţine şanse, să obţină stabilirea capitalei regiunii sud-est la Focşani.
