Un viitor consilier de stat face sondaje oportune despre Roşia Montană, un şef de bancă centrală în pierdere de popularitate descoperă tentaţiile argoului, un porumbel devine agent electoral şi un fost pilon al guvernelor PDL da cu subsemnatul la DIICOT. Pur şi simplu, coincidenţe.
Aprobarea proiectului de lege privind Roşia Montană în Guvern a coincis întâmplător cu un sondaj de opinie realizat de Sociopol şi preluat generos de presă din care aflăm că majoritatea românilor (peste două treimi) sunt de acord cu exploatarea. De fapt, sunt de părere doar că „autoritătile ar trebui să susţină proiectul”. Sondaj „închis”(respondentul alege dintre variantele de răspuns oferite şi nu îşi formulează singur părerea), realizat prin telefon. Am încercat să cer mai multe detalii despre sondaj, mă interesa cine l-a comandat, cum a fost construit, etc. Mirel Palada, părintele Sociopol, mi-a spus în prima fază că finanţarea venea de la Fundaţia Multimedia (directorul său executiv, Dan Sultanescu, este consilierul de imagine al Premierului, după cum relata într-un editorial patronul Evenimentului Zilei, Dan Andronic). Apoi a revenit, şi-a cerut scuze pentru greşeală (cu fundaţia Multimedia lucrase pe alte proiecte) şi a indicat sursa sondajului: b365.ro, un site cu informaţii pentru bucureşteni (spectacole, administraţii financiare, taxiuri, cluburi, cafenele, etc). De ce un astfel de site utilitar şi de divertisment (un fel de „Sapte Seri”) ar baga bani pentru a afla părerea românilor despre gazele de şist şi Roşia Montană exact în preajma momentului când RMGC vedea în sfârşit luminiţa de la capătul tunelului? Concidentele merg însă mai departe, la câteva zile, Mirel Palada, a fost înrolat la Guvern pe post de consilier pentru strategii guvernamentale. Părerea sa despre contestatarii proiectului Roşia Montană fusese exprimată limpede într-un interviu pentru blogul „pe surse”, cu câteva zile înainte. „Sunt puţini şi constanţi. Îi ştim… toate grupurile acestea de ecologişti, stângişti, anti-capitalişti, anti-mondialişti de mult sunt împotriva acestui proiect. E o mană de oameni, dar o mană de oameni vocală care evident că încearcă să atragă prozeliţi. Îi vedem acum încercând să facă lucrurile acestea in mediile on-line, este o mare dezbatere pe Facebook şi dacă îi citeşti ai impresia că e sfârşitul Pământului, dar când colo îti dai seama că sunt destul de puţini cei care susţin mişcarea asta”. În ultima vreme, publicitatea proiectului Roşia Montană a devenit mai insidioasă-în loc de clipuri şi machete vizibile, advertoriale nemarcate (vezi reportajele de ziua Minerului). Sau e doar o coincidenţă?
„Am înebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecam!”Daca n-aţi şti cui îi aparţine afirmaţia pe cine aţi indica drept sursă? La prima strigare, eu aş ocila între Traian Băsescu şi Sorin Oprescu. De fapt, era vorba de Mugur Isărescu, vorbind despre politicile structurale la un seminar. De câte ori l-aţi mai auzit pe Isărescu, sau orice alt bancher, exprimându-se în termenii ăştia? Fără să existe în plus o încărcătură emoţională puternică în contextul respectiv? Numărul contestatarilor lui Mugur Isărescu este însă în creştere iar unii provin chiar din mediul bancar (Florin Catu şi Lucian Isar sunt cei mai vocali), popularitatea sa a fost afectată de declaraţiile în favoarea menţinerii clauzelor abuzive în contractele de credit iar o schimbare de „look” şi limbaj ar fi ingredientul de care are nevoie Guvernatorul BNR pentru a recâştiga simpatia electoratului („frecatul” lui Mugur Isărescu seamănă aici cu dansul de urs siberian a lui Eltsin în campania electorală din Rusia sau cu un mai recent „dragă Stolo”). Iată deci şi exprimările colorate. Ce coincidenţă! Pentru Isărescu, în condiţiile în care din 2015 intră în vigoare noile reglementări privind băncile cu probleme (vor fi salvate după model cipriot, cu banii deponenţilor), o retragere oportună spre politică la finalul mandatului de anul viitor este posibilă (o anumită parte a „dreptei”are nevoie de un candidat) iar asta înseamnă că vom mai auzi şi alte mostre de limbaj „popular”si de hahaieli icnite care să umanizeze personajul.
Contestatarii lui Traian Băsescu au subliniat de multe ori că justiţia şi mai ales DNA-ul acţionează ca un instrument demolator la adresa adversarilor acestuia dar se comportă cu timiditate când vine vorba de prieteni şi aliaţi. Coincidenţă, avem începerea urmăririi penale a lui Adrian Videanu şi Varujan Vosganian pentru subminarea economiei naţionale, deşi sesizarea vine de la DIICOT şi nu de la DNA. O altă coincidenţa care are legătură cu Traian Băsescu şi…mitologia s-a produs însă când acesta a devenit un foarte mediatizat bunic. Un porumbel alb a zăbovit o oră pe aerul condiţionat de la rezerva spitalului unde născuse Eba după cum aflăm din reportajul cancan.ro preluat cu generozitate de B1 TV. Asta îmi aminteşte de mitologia creaţă în jurul liderilor nord-coreeni, care au parte la naştere de tot soiul de coincidenţe fericite. De pildă, la naşterea lui Kim Jong-îl pe cer a apărut un curcubeu şi o stea strălucitoare iar la moartea acestuia, un cocor a făcut de trei ori înconjurul unei statui a merelui om, „dând impresia că plânge”. Coincidenţele noastre sunt totuşi lipsite de anvergură faţă de cele 911 zile care au separat atentatul din 11 martie 2004 de la Madrid, în care au murit 199 de oameni din cauza unor bombe plasate în trenuri, de cel din 11 septembrie 2001 („nine eleven-9/11”, turnurile gemene) din SUA.
