» Filmul lui Nae Caranfil, "Restul e tacere", a luat noua premii la Gala Gopo, printre care premiul pentru cel mai bun film si cel pentru scenariu.
» Radu Muntean a castigat cu "Boogie" patru premii – pentru regie, cel mai bun actor (Dragos Bucur), cea mai buna actrita (Anamaria Marinca) si cel mai bun actor intr-un rol secundar (Mimi Branescu).
» Desi a prins noua nominalizari, pelicula lui Radu Gabrea, "Cocosul decapitat", nu a luat nici un premiu.
Criza economica a lovit gala gopo de anul acesta cu o inflatie de premii, 24, pentru mana de filme aparute anul trecut. Dintre acestea, doar patru titluri s-au regasit, invariabil, pe lista nominalizarilor la sectiunile importante: "Restul e tacere", "Cocosul decapitat", "Boogie" si "Nunta muta". Dar, una peste alta, gala "minioscarurilor" romanesti a avut si ea fastul sau, asigurat de ambianta de lux a clubului Fratelli si de prezenta VIP-urilor din cinematografia autohtona. Premiul pentru cel mai bun film s-a dus la Nae Caranfil si "Restul e tacere", o pelicula care spune povestea comica a realizarii primului film romanesc, "Razboiul de independenta". Premiul a fost acordat de Theodor Paleologu, ministrul Culturii, care a apreciat ca "sa ai un Nou Val la dispozitie este o adevarata pleasca" – a doua oara cand ministrul se face simpatic cu acest cuvant plin de voie buna ("pleasca").
Premiul pentru scenariu a fost adjudecat tot de filmul lui Caranfil, regizorul scenarist observand ca "gratie unor domni ca Razvan Radulescu sau Cristian Mungiu, ideea de scenariu a prins o nota de respectabilitate" in Romania. De altfel, filmul lui Caranfil a fost marele castigator al galei, cu inca sapte premii adjudecate – pentru cea mai buna actrita intr-un rol secundar (Ioana Bulca), cea mai buna imagine (Marius Panduru), cel mai bun sunet (Florin Tabacaru, stefan Crisan, Brian Riordan, Gelu Costache), cea mai buna muzica originala (Laurent Couson), cea mai buna scenografie (Calin Papura, Ruxandra Ionica) si cele mai bune costume (Doina Levintza). Printre nominalizatii acestei din urma sectiuni aparea si "Boogie" – ma intreb cata inventivitate iti trebuie sa imbraci oamenii pentru a arata ca de pe strada. Premiul pentru cea mai buna muzica originala a fost acordat de Bianca Brad.
Imbracata intr-o rochie bej suprasaturata de falduri, vedeta a apreciat ca filmele minimaliste ale tinerilor regizori au ucis ideea de muzica de film ("Asta e estetica Noului Val, ce sa-i faci"), dar ca peliculele de anul acesta au reinviat-o. Premiul pentru sunet a fost inmanat laconicului Gelu Costache, sunetist, care a spus doar atat: "Sunetul l-a luat «Restul e tacere». Tacere restul e". Adanc ca un joc de rebus. Cea mai buna actrita intr-un rol secundar, Ioana Bulca, s-a pierdut intr-un discurs despre marile valori romanesti, Brancusi, Enescu, Cioran (nu si Eminescu; se pare ca poetul national nu mai e cool).
Sergiu Nicolaescu, marele absent al serii
"Boogie", filmul lui Radu Muntean despre un 1 Mai ratat, petrecut de un cuplu tanar la mare, a luat mai putine premii decat "Restul e tacere", dar parca mai consistente – premiul pentru regie, cel mai bun actor (Dragos Bucur), cea mai buna actrita (Anamaria Marinca) si cel mai bun actor in rol secundar (Mimi Branescu). Dragos Bucur, care filmeaza in Bulgaria alaturi de Colin Farell si Ed Harris, n-a putut fi prezent la festivitate, iar premiul a fost ridicat de regizorul filmului. A fost insa prezenta, cu un discurs sobru, Anamaria Marinca, actrita aratandu-si disponibilitatea de a juca in cat mai multe filme romanesti. Radu Muntean, tuns zero si cu un tricou punk cu "Ramones", a avut cel mai bun speech al serii: "Doua sticle de whisky pentru masa 3 si masa 5, va rog" (la aceste mese fiind stransa echipa de la "Boogie").
"Nunta muta", filmul de debut al lui Horatiu Malaele, a luat doar un premiu, si acela "inofensiv" – cel pentru machiaj si coafura (Ioana Ionita, Dana Roseanu), insa marea surpriza negativa a furnizat-o "Cocosul decapitat" (un love story despre legatura dintre un tanar nazist sas si o evreica, in Fagarasul anilor ’40). Filmul lui Radu Gabrea a prins noua nominalizari, dar nu a luat nici un premiu. Intre absentele notabile de la ceremonie trebuie pomeniti Thomas Ciulei, al carui "Pod de flori" a luat premiul pentru cel mai bun documentar, si Sergiu Nicolaescu – ultima sa superproductie, "Supravietuitorul", a luat premiul publicului pentru cel mai mare succes de box office romanesc (25.706 spectatori). La sectiunea scurtmetraj, "Alexandra" lui Radu Jude a luat, surprinzator, fata filmuletului facut de Bogdan Mustata, "O zi buna de plaja" (Ursul de Aur la Berlin in 2007). Premiul de debut in regie "Tanara speranta" a fost luat, conform asteptarilor, de George Dorobantu pentru "Elevator", unul dintre filmele cele mai apreciate in mediile undergroundului bucurestean, care spune o poveste destul de hardcore despre doi adolescenti ce se trezesc captivi intr-un lift dintr-o cladire parasita.
Premiul pentru cel mai bun film european (care a beneficiat de alt juriu decat cel de la sectiunea principala) i-a revenit lui Jiri Menzel, pentru "In slujba regelui Angliei", care a luat fata lui Fatih Akim ("De partea cealalta"), lui Laurent Cantet ("In clasa", Cannes 2008) si hitului politic frantuzesc "Persepolis". Premii speciale au luat Marin Moraru, pentru intreaga cariera (cu un speech scurt si foarte echilibrat, in traditia celor tinute de acesta), sunetistul Andrei Pap si regizoarea Elisabeta Bostan (cu un speech interminabil, la fel de lung ca acela, introductiv, al lui Laurentiu Damian, care i-a adus regizoarei un laudatio de 10 minute). Oricum, Gala s-a vrut un moment de intalnire intre generatii, iar Tudor Giurgiu – a carui casa de productie a organizat evenimentul – a remarcat ca aceasta festivitate "e una dintre putinele ocazii cand suntem impreuna, in afara de inmormantari, unde suntem, poate, mai multi…
Cred ca nu putem fi uniti fara a ne respecta si a-i respecta pe cei care au facut film inaintea noastra". Producatorul s-a lansat apoi intr-o apologie foarte occidentala a respectului si civilitatii, care a sfarsit, foarte balcanic, cu un atac la adresa Televiziunii romane ("Vreau sa multumesc Televiziunii romane, care a preferat sa nu faca un parteneriat cu noi in seara asta") si a invidiilor de breasla ("Oameni macinati de invidii absconse").
Gratie unor domni ca Razvan Radulescu sau Cristian Mungiu, ideea de scenariu a prins o nota de respectabilitate in Romania." Nae Caranfil
