» Ministerul bulgar de Interne a inceput ieri predarea arhivei fostului serviciu de securitate comunist, DS (Darjavna Sigurnost), catre Comisia pentru desecretizarea dosarelor.
Bulgaria este ultima tara fosta comunista care isi face publice dosarele secrete din perioada comunista. Termenul legal de 15 ani pentru desecretizarea informatiilor confidentiale a expirat inca din mai 2006, cand guvernul a promis ca va face publice, treptat, peste 250.000 de documente, din care datele personale vor fi sterse. Cateva amendamente controversate adoptate de Parlamentul bulgar in decembrie 2006 prevad ca nu pot fi facute publice dosarele unor fosti agenti ai DS in cazul in care viata lor sau securitatea nationala ar fi puse in pericol. Chiar si in aceasta forma "imblanzita", punerea in aplicare a legii arhivei DS s-a dovedit extrem de lenta si de dificila. Parlamentul a votat infiintarea Comisiei pentru desecretizarea dosarelor abia pe 6 aprilie 2007, cand principalul partid de dreapta, Uniunea Fortelor Democratice (SDS), si formatiunea nationalista Ataka au boicotat votul, intrucat nu erau reprezentate in Comisie.
Serviciul National de Informatii i-a interzis candidatului SDS Gheorghi Konstantinov accesul la informatii confidentiale, intrucat acesta ar fi planuit o explozie intr-un apartament al unui diplomat strain, pentru a strica relatiile dintre Bulgaria si Marea Britanie. Pe de alta parte insa, Konstantinov a fost persecutat de regimul comunist si a facut 10 ani de inchisoare. In 1973, a fugit din Bulgaria si a obtinut azil politic in Franta. Cazul Konstantinov este doar unul dintre cazurile controversate care arata cat de dificila este discernerea adevarului si cat de mare este riscul manipularii informatiilor din dosarele DS. Atat actualul, cat si fostul presedinte, Gheorghi Parvanov (de centru stanga), respectiv Petar Stoianov (liderul SDS), au fost acuzati de colaborare cu serviciul de securitate comunist.
Interes
» Umbrela bulgareasca
Intre cazurile celebre in care a fost implicat serviciul de securitate comunist bulgar se numara asasinarea scriitorului disident Gheorghi Markov, in 1978, la Londra, cu o umbrela cu varful otravit, arma supranumita "umbrela bulgareasca". Dosarul referitor la Markov a disparut din arhive, fapt care a adus in atentie problema distrugerii multor documente. Politologul Ian Buruma estima ca numai in ianuarie 1990 au fost distruse 46% dintre dosarele referitoare la colaboratorii serviciului secret comunist, 30% din dosarele cetatenilor supravegheati si 91% din dosarele referitoare la inchirierea de facilitati pentru fosta militie. Scotland Yard a initiat propriile investigatii referitoare la cazul Markov, in Bulgaria, audiind martori. Informatii au fost aflate si din arhivele KGB, care a recunoscut implicarea in asasinarea disidentului. O carte despre acest caz celebru, scrisa de jurnalistul de investigatii bulgar Hristo Hristov, a aparut in iunie 2005.
