La Clinica de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de Boli Cardiovasculare (IBC) din Timişoara există riscul creşterii de infecţii din cauza temperaturii crescute din blocul operator, întrucât echipamentele speciale de climatizare medicală sunt defecte, a declarat miercuri prof. univ. dr. Marian Gaşpar, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară a IBC.
''Clinica de Chirurgie Cardiovasculară este în dificultate de a-şi desfăşura activitatea din cauza defecţiunilor tehnice şi a lipsei de materiale specifice. (…). În sălile de operaţie, clima specială laminară, veche de 22 de ani, nu mai funcţionează, astfel că temperatura ajunge la 26-29 de grade Celsius, în timp ce temperatura în sălile de operaţie pe cord trebuie să fie de 18-20 de grade Celsius. În aceste condiţii, personalul medical transpiră, crescând foarte mult riscul de infecţii prin transpiraţia care cade în câmpul operator'', afirmă prof. Gaşpar, într-un comunicat.
În aceste condiţii, spune medicul, şi pacienţii sunt supuşi disconfortului care duce la vasodilataţie şi pierderea de lichide prin transpiraţie.
Chirurgul subliniază că problema este veche şi că a fost sesizată în repetate rânduri atât conducerii Institutului, cât şi tuturor miniştrilor Sănătăţii din ultimul deceniu.
Acest tip de climă nu poate fi reparată şi întreţinută de firmele obişnuite care se ocupă de climatizare, fiind clime speciale, medicale, doar pentru sălile de operaţii.
''Acum, când temperaturile sunt extrem de crescute, condiţiile de operat sunt extrem de neplăcute. Aceeaşi problemă este şi în Terapia Intensivă, unde pacienţii operaţi pe cord rămân una-două zile şi trebuie să suporte temperaturi de 29 de grade Celsius. De personalul medical care lucrează în aceste condiţii, nu mai vorbim'', subliniază prof. univ. dr. Petru Deutsch, şeful Secţiei Anestezie şi Terapie Intensivă a IBC Timişoara.
Cei doi medici arată că echipamentele de analize ASTRUP nu mai funcţionează în aceste condiţii, aparatul fiind introdus în frigider pentru a face analizele speciale pacienţilor, unde este clima centralizată, renovată în urmă cu doi ani, ''dar care s-a defectat din cauza mentenanţei proaste, întrucât peste iarnă a îngheţat instalaţia''.
Din 2012 s-au cerut fonduri pentru dotarea sălilor de operaţie cu mese chirurgicale, lămpi operatorii, pompe de circulaţie extracorporală, aparate de anestezie, monitoare, instrumentar, pentru a opera în condiţii mai bune.
''De fiecare dată ne-au spus că nu sunt bani sau ne-au promis că vor face tot ce se poate la rectificarea bugetară. Un etaj nou, cu 30 de locuri pentru pacienţi şi noul spaţiu pentru sterilizare au rămas tot goale, nefolosite. Lipsesc, de asemenea, materialele specifice şi medicamentele cumpărate din DRG, respectiv, medicaţie anestezică, heparină, protamină, antibiotice, seringi, pansamente, pe motiv că nu sunt bani suficienţi şi am depăşit fondurile pentru luna respectivă. Pentru a opera pe cord trebuie să ai din toate materialele, dacă unul cât de mic lipseşte, care costă câţiva lei, nu se poate opera'', detaliază Marian Gaşpar.
În aceste condiţii numărul de operaţii pe cord a scăzut de la patru pe zi, 830/an cât se făceau în 2009, la 600-700/an.
''Mereu auzim că am depăşit numărul de operaţii alocate pe lună. Pacienţii şi urgenţele nu vin după contractele cu Casa de Asigurări, ci pentru că trebuie operaţi'', subliniază cei doi medici.
Probleme asemănătoare sunt semnalate şi la Cardiologia Intervenţională, unde vin urgenţele, infarctele miocardice şi sunt investigaţi pacienţii cardiaci, dar nu sunt materiale suficiente.
''Există liste lungi de aşteptare pentru pacienţi. Sunt trei aparate de angiografie, unul este defect, unul funcţionează (pe care lucrează 16 ore pe zi toţi cardiologii), iar de cel nou instalat de un an, venit pe fonduri europene, nu se atinge nimeni de el pentru că este 'destinat cercetării' şi stă nefolosit. Mai este puţin şi iese din garanţie'', adaugă medicii de la IBC.
Săptămâna aceasta, singurul angiograf funcţional a intrat în revizie, iar pacienţii cu infarct, urgenţele cardiologice, au trebuit îndrumaţi către alte centre din ţară – Bucureşti, Cluj, Târgu Mureş sau Iaşi.
''Am transmis acest mesaj în dorinţa de a fi înţeleşi de către partea oficială şi de pacienţi şi susţinuţi în rezolvarea problemelor administrative. Nu dorim un scandal mediatic, nici să se trimită controale care doar constată şi nu rezolvă nimic. Din teama de repercursiuni, cei care ar trebui să ia decizii administrative, se abţin. Ne asumăm cele scrise în calitate de şefi de Secţie pe Chirurgie Cardiovasculară şi Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă'', conchide comunicatul.
