„Clasa politica romaneasca nu este suficient de pregatita si suficient de matura”

– Interviu cu Anca Boagiu, ministrul Integrarii Europene

Au „picat” intr-un moment bun al vietii politice romanesti Raportul si scrisoarea de avertizare? Reu-sesc observatiile din aceste documente sa focalizeze atentia oamenilor politici asupra problemelor pe care le ridica?
Atat Raportul, cat si scrisoarea de avertizare au aparut la termenul normal de pregatire. Consider ca, totusi, clasa politica romaneasca nu este inca suficient de pregatita si suficient de matura sa inteleaga importanta momentelor pe care Romania le traverseaza. Si da dovada ca este imatura. Am sa si punctez aici atitudinea PSD-ului si a PRM-ului din aceasta perioada, care nu dovedeste decat ca, la nivel declarativ, da, sustin procesul european de integrare, dar in fapt nu sunt decat niste demagogi. Iar valul de greve pe care l-au starnit in aceasta perioada demonstreaza, inca o data, ca ceea ce spun este o realitate. Este inadmisibil ca in momentul in care este nevoie de solidarizarea nu numai a fortelor politice, dar si a cetatenilor pentru ca noi sa ne atingem acest obiectiv de integrare, sa apara aceasta dezbinare pe fondul comenzilor politice, pe fondul unor instigari la greva, la revolta, la anarhie. Ei bine, daca lucrul acesta continua, e clar ca Romania are de suferit. Si nu trebuie sa uitam un lucru! Romania, dupa cele zece luni de guvernare ale acestei Coalitii, a rezolvat probleme pe care fosta guvernare nu le-a rezolvat in patru ani. A rezolvat si probleme extrem de dificile, pe care le-am regasit sub forma de steaguri rosii in raport. Si aici ma gandesc la protectia frontierelor, pe care n-am putut-o finaliza din pricina unui contract extrem de prost facut de fosta guvernare, netransparent si in detrimentul Romaniei. Este vorba despre contractul cu EADS. Am avut si avem, in continuare, intarzieri in inregistrarea animalelor pe fondul unui alt contract, prost incheiat, care se afla in litigiu in acest moment si despre care nu am sa dau detalii, tocmai pentru a nu se interpreta ca doreste cineva sa transmita vreun mesaj sau sa faca vreo ingerinta in actul de justitie in curs de desfasurare. Dar suntem in intarziere cu inregistrarea acestor animale… Am avut prejudicii mari de imagine, si avem in continuare, pentru un contract incheiat cu Bechtel, care vedeti cate controverse starneste… In ciuda faptului ca, pe fond, ne intereseaza sa avem infrastructura buna in Romania, de transport, intrinsec legata de dezvoltarea economica. Sunt lucruri care s-au intamplat, le rezolvam, desi este inadmisibil ca un guvern sa lase in urma asemenea „bombe” intr-o tara si, dupa ce mostenirea este de o asemenea natura, prezentul sa fie impanat cu indemnuri la revolta. Ei bine, nu se poate sa continuam astfel si profit de aceasta ocazie si atrag atentia PSD-ului ca nu este un mod in care poate sa sustina viitorul si obiectivul Romaniei de a deveni un stat membru la 1 ianuarie 2007. Ar trebui sa renunte la dublul limbaj. Pe de o parte, demagogic, politic, sustine integrarea, dar pe caile cele mai neortodoxe ii vedem cu totii pe liderii sindicali ai PSD care ies in strada, cu vladica si opinca, si opresc, practic, tot acest proces de pregatire a Romaniei.

Restante, masuri si explicatii

De ce Raportul de monitorizare al Comisiei Europene a fost urmat si de o scrisoare de avertizare trimisa de Comisia Europeana autoritatilor de la Bucuresti?
Pentru a ajuta Romania. Este un mod de lucru in interiorul Comisiei Europene. Trimite catre tara care se pregateste sa devina stat membru aceasta scrisoare de avertizare, care, pe fond, nu este altceva decat un rezumat al problemelor celor mai importante pe care le are tara de rezolvat. In cazul nostru, erau cele sapte capitole cu stegulet rosu, care trebuie sa constituie o prioritate pentru noi, astfel incat in primavara, cand Comisia va face un nou raport pentru a vedea care este stadiul de pregatire a Romaniei pentru a deveni stat membru la 1 ianuarie 2007, sa fie masuri indeplinite, care sa nu mai constituie un pericol, atat pentru Uniunea, cat si pentru Romania.
A coincis cu ce se scria in scrisoarea de avertizare?
Da, nu e nici o diferenta. Scrisoarea este doar un instrument de lucru. Acesta este si motivul pentru care noi nu l-am mai facut public. A fost si dorinta Comisiei, pentru ca, pana la urma, face parte din corespondenta normala pe care o avem intre noi. E bucataria interna intre statul roman si Comisie.
Dvs. cum ati primit observatiile din scrisoarea de avertizare. V-a frapat ceva anume?
Nu, nici nu avea ce sa ma frapeze! Asteptam aceasta scrisoare. Am spus-o intotdeauna ca este un instrument de lucru foarte bun pentru noi. Noi am mai primit o scrisoare din aceasta in luna iunie, cand s-a iscat o isterie totala in Romania, desi scrisoarea nu facea altceva decat reitera, prezenta puncte din Raportul de tara si ne spunea ca „trebuie sa va canalizati eforturile pe urmatoarele domenii”. Ceea ce a fost foarte bine, pentru ca rezultatele pe care noi le aveam – fie ca erau pozitive pe unele zone, fie ca indicau ca mai e mult de muncit pe alte zone – au fost regasite, ulterior, in Raportul din 25 octombrie. Esential este pentru un stat inteligent sa foloseasca experientele pozitive de la celelalte 25 de state membre si, de ce nu?, sa evite experientele negative ale acestora, in asa fel incat sa nu mai pierdem timpul. Al doilea aspect este ca noi am primit acest Raport de monitorizare cu 14 luni inainte de data aderarii, ceea ce e un mare avantaj. Ne-a facut radiografia – stadiul – pregatirii Romaniei, iar in al doilea rand ne lasa in continuare cele 14 luni in care putem sa remediem ce mai e de remediat. Si, oricum, programul nostru de pregatire era si este in continuare esalonat pe toate aceste perioade. Acum avem un program, as spune un pic mai aspru, pe care l-am convenit cu ministerele, in discutii cu fiecare dintre ele in parte, unde am stabilit termene ferme de indeplinire a angajamentelor noastre.
La Bucuresti, actori ai integrarii au interpretat mesajele scrisorii de avertizare ca pe o disponibilitate a Comisiei Europene de a se implica in a ajuta Romania sa-si atinga obiectivele. Dvs. cum vi se par – imbucuratoare, ingrijoratoare?
Da, sunt chiar imbucuratoare. Mai ales ca finalul scrisorii transmite o data in plus mesajul Comisiei de disponibilitatea maxima de a ne sustine in procesul de pregatire pentru a deveni stat membru la 1 ianuarie 2007, ceea ce este foarte important, ca mesaj, pentru noi. Comisia e hotarata sa ne impartaseasca toata experienta, sa ne sustina, ceea ce si face.
Cu o asemenea foaie de parcurs, presarata cu stegulete rosii si efecte nocive, cum credeti ca vor fi rezolvate restantele?
Aceasta scrisoare, in comparatie cu Raportul de tara, pot sa va spun ca a avut, totusi, niste elemente noi. Fiecare dintre masurile pentru care Romania mai are de lucru a fost insotita de explicatia – daca vreti, prieteneasca – a Comisiei, de ce trebuie sa facem anumite lucruri. Daca ne referim la restante, de exemplu, la achizitiile publice, in mod clar este nevoie de un cadru legislativ cat se poate de transparent, adaptat la legislatia europeana. Discutam aici despre legea achizitiilor publice care sa dea certitudinea statelor membre ca in Romania achizitiile publice se fac transparent. Pentru ca, sa nu uitam, de la 1 ianuarie 2007 vom face achizitii publice pe fonduri structurale care vor fi finantate din bugetul european. Si acum primim bani de la contribuabilii europeni, dar exista si reversul. Si noi, de la 1 ianuarie 2007, vom contribui la acest buget. Si noi vom vrea sa stim ce se intampla cu banii nostri. Si aici, ne ducem la acel sistem de interoperabilitate, de urmarire a modului in care sunt colectate taxele in Romania, dar si in statele membre si cum se duc acesti bani in bugetul comunitar. E un sistem informatic, identic in toate statele membre, fiecare putand superviza, supraveghea pe fiecare. Asa incat trebuie sa existe transparenta unui stat fata de altul. Acelasi lucru e valabil si pentru alta restanta, Agentia de Interventie si Plati in Agricultura. Ea este necesara pentru ca Uniunea Europeana iti da, nu iti baga in traista, e clar. Trebuie respectate niste reguli. Aceasta agentie plateste, sustine dezvoltarea agriculturii romanesti in anumite conditii. Daca acele conditii sunt indeplinite, clar agentia poate sa faca plata respectiva. Si atunci si statul roman poate sa stie ca banii au fost folositi eficient, iar efectele dorite vor aparea. Dupa cum si in comunitatea europeana cetateanul european va sti ca banii au fost folositi eficient si ca una din cele 27 de tari se dezvolta usor, usor, astfel incat sa ajunga la acelasi nivel economic si social pe care-l au celelalte tari europene. Caci noi asta vrem. In fond, asta vrem, sa fim la fel ca ei.

Agentia pentru Achizitii Publice a devenit operationala

De ce dureaza atat de mult pana sa apara o lege privind achizitiile publice? Exista oare atat de multe dificultati in intelegerea acquis-ului comunitar in domeniu care trebuie transpus in legislatia romaneasca sau sunt dificultati de alta natura?
Aici, deja pot sa va spun ca au fost facuti pasi importanti. Chiar daca tehnica utilizarii ordonantelor de urgenta nu este cea mai fericita, de data aceasta a fost cea mai fericita, pentru ca altfel am fi avut o intarziere extrem de mare in infiintarea Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice. Agentia a devenit operationala de saptamana trecuta, are si un presedinte, pe dl Cojocaru… As spune ca institutia care ar trebui sa se ocupe de acum incolo de achizitiile publice functioneaza. Exista. In ceea ce priveste legea dupa care trebuie facute achizitiile publice, trebuie modificata forma in care a fost adoptata de fosta legislatura… Desi prima ei forma a fost lucrata cu Comisia Europeana, amendamentele si modificarile aduse ulterior au creat destule portite pentru ca in aplicare sa creeze unele "avantaje” astfel incat diversi clienti sa poata fi satisfacuti. Sa se poata jongla cu anumite sume – minimele si maximele – pentru achizitii… Ba prin selectie de oferte, ba prin incredintare directa… Dupa cum ati vazut, incredintare directa s-a facut chiar prin hotarare a guvernului, ceea ce este inadmisibil pentru valorile gigantice pe care le-au avut unele dintre contracte… Cum a fost contractul cu Bechtel. E un exemplu destul de elocvent. In acelasi timp, au aparut doua directive noi europene, care trebuie preluate in legislatia romaneasca. Mai mult decat atat, aveam o lege a concesiunilor si o lege a parteneriatului public-privat, care nu corespund din nici un punct de vedere cerintelor europene. Eu imi amintesc discutia din Parlament cu dl Mitrea, responsabil pentru elaborarea acestei legi, care a venit in fata Comisiei pentru integrare europeana si a respins, cu majoritatea parlamentara de atunci a PSD, amendamentele depuse de noi, in opozitie la vremea respectiva, amendamente care aduceau legea, daca vreti, intr-o zona bine controlata, folosind exemplul normelor internationale Federatiei Internationale a Inginerilor – cel mai sanatos cadru legislativ recunoscut international. Acum, prin noua lege la care lucram vom uni legea achizitiilor publice, legea parteneriatului public-privat si legea concesiunilor intr-un singur cadru legislativ pe care l-am lucrat cu Comisia Europeana. Legea a fost lucrata pana la infiintarea Agentiei pentru Achizitii Publice de catre Ministerul Transporturilor impreuna cu Ministerul Finantelor. De la infiintarea Agentiei continuarea acestui demers revine Agentiei. Legea se afla acum pentru ultima revizuire la Comisia Europeana, urmand ca la finele acestei luni sa fie gata si, imediat, va fi trimisa spre a fi aprobata Parlamentului Romaniei. Deci, iata, reusim sa inlaturam un steag rosu, cu trei luni inainte de raportul din primavara viitoare, din nou cu sustinerea partenerilor nostri din cadrul Comisiei Europene. Am lucrat impreuna tocmai pentru a ne asigura ca forma finala a legii nu va crea discrepante intre legislatia romana si cea europeana si lucrul impreuna cu expertii europeni ne da certitudinea ca vom avea o lege care sa corespunda.
O alta atentionare vizeaza implementarea sistemului informativ european pentru impozite si taxe. In ce stadiu se afla?
E cel despre care va vorbeam. Suntem aproape de faza finala. Urmeaza sa fim auditati in perioada urmatoare. Ceea ce trebuie stiut este ca reprezinta inca un sistem de lucru si de control, in acelasi timp. Comisia, in toata perioada ramasa pana in aprilie, urmeaza sa trimita experti din statele membre in misiuni de analiza. Pe fiecare domeniu in parte, acesti experti vor face controale, sa vada cum am implementat noi legislatia. Si unul din aceste controale va fi si pe sistemul de interoperabilitate a sistemului national cu cel european.

Un om care lucreaza pe fonduri europene nu se formeaza de pe o zi pe alta

Cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare, in general, pentru cooperarea transfrontaliera figureaza constant in toate documentele si este si o ingrijorare declarata a Guvernului de la Bucuresti. Ce este de facut?
Chiar joi, 17 noiembrie, s-a introdus in sedinta de guvern un memorandum vizand angajarea rapida de experti, mai ales in structurile teritoriale. Fondurile structurale vor avea amprenta administratiei locale, care va fi cheia absorbtiei fondurilor, cu sustinere guvernamentala. Oamenii din administratia locala sunt cei in masura sa ne spuna care sunt nevoile la nivel de comunitate locala, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa stabilim o fisa a calitatilor profesionale pe care trebuie sa le aiba acesti experti. Speram ca pana la jumatatea anului structurile sa fie functionale. Ceea ce ne este clar este ca anul 2006 trebuie sa fie un an de antrenament pentru acesti oameni care, chiar daca inca nu lucreaza pentru absorbtia banilor comunitari, imediat dupa 1 ianuarie 2007 trebuie sa fie capabili sa functioneze pe niste reguli noi. Regulile pe care le-am folosit pana acum erau specifice pentru fondurile comunitare de preaderare, care se vor schimba si vor fi adaptate pentru fondurile structurale. E clar ca lucrul foarte important va fi acela de a transfera resursa umana, pregatita deja, de pe fondurile de preaderare pe fondurile structurale. Eu trebuie sa recunosc un lucru. Un om care lucreaza pe fonduri europene nu se formeaza de pe o zi pe alta. Deseori aceasta experienta o dobandesti intr-o perioada extrem de lunga de timp si, de cele mai multe ori, nu o poti dobandi decat lucrand efectiv, izbindu-te de anumite situatii pentru care trebuie sa gasesti solutii. Oamenii care lucreaza acum pentru fondurile de preaderare sunt extrem de importanti pentru gestionarea fondurilor structurale, pentru ca ei au deja exercitiul lucrului european.
Sunt observatii si probleme cu informarea la nivel de administratie locala?
Chiar miercuri, 16 noiembrie, am avut la Bucuresti un seminar privind pregatirea administratiei locale pentru absorbtia fondurilor structurale, la care unul dintre vorbitori a reprezentat departamentul de dezvoltare regionala al Comisiei Europene. Deci europenii sunt alaturi de noi in toate demersurile tocmai ca sa depasim aceste etape si apreciaza si eforturile pe care le facem, care sunt clare, sunt vizibile pentru toata lumea. Exista in plus in pregatire un pachet de legi pregatit de dl ministru Vasile Blaga, care va da greutate oamenilor din comunitatea locala, pana la urma, indrituiti sa o aiba. Primarul este cel care, la nivel local, se bucura de increderea comunitatii si este – daca vreti – portstindardul tuturor schimbarilor care urmeaza sa se produca in perioada urmatoare, dar in acelasi timp si al tuturor beneficiilor care urmeaza sa vina spre comunitate. Colegii mei au fost plecati in teritoriu, explicandu-le tuturor care sunt pasii de urmat pentru a folosi banii care vin dinspre Europa, acum incepem cea de-a doua sectiune de informare despre fondurile de preaderare si fondurile structurale, care vin din 2007. Vom pleca din nou intr-un turneu prin toata tara, pentru a-i intalni pe membrii comunitatii locale, care la randul ei joaca un rol important in dezvoltarea economica si sociala a acesteia, comunitate care are si ea un cuvant de spus, isi decide soarta impreuna cu edilul sau. In plus, faptul ca – potrivit noului pachet legislativ – prefectul devine apolitic este, iarasi, un lucru foarte bun. Depolitizarea anumitor structuri la nivel local si profesionalizarea lor de administrator al treburilor publice, cetatenesti sunt un lucru foarte bun pentru comunitate.

Incheierea negocierilor cu EADS este cel mai bun semnal

Sunt sapte capitole mentionate in scrisoarea de avertizare, intre care fundamentale sunt securizarea frontierelor si coruptia. Ce masuri se iau?
In ceea ce priveste securizarea frontierelor, incheierea recenta a negocierilor cu EADS cred ca este cel mai bun semnal pentru noi, urmand acum sa fie puse in practica prevederile acestui contract si dotarea in frontiera cu aparatura compatibila celei europene pentru supravegherea frontierelor. In acelasi timp, dl ministru Blaga si-a luat angajamentul ca, pana la finele acestui an, va definitiva si partea de resurse umane specializate care trebuie sa gestioneze frontierele. Aici un lucru este foarte important, si anume ca ceea ce facem noi in acest moment securizand frontierele trebuie stiut ca facem in primul rand pentru noi. Deseori se spune ca facem ceea ce facem pentru ca ne impune Comisia. Ei bine, eu vreau sa spun ca ceea ce facem, facem pentru ca avem niste angajamente, pe care noi ni le-am asumat. Comisia doar ne urmareste daca le si realizam. Le facem pentru ca stim ca Romania trebuie sa fie pregatita, pentru ca trebuie sa faca fata exigentelor europene, dar mai stim si ca Romania este a saptea tara ca marime in interiorul Uniunii Europene, a doua granita externa a Uniunii, deci are un potential si o importanta extrem de mari in interiorul Uniunii. Avem o obligatie de a ne ocupa de cetatenii nostri, de viitorul si de viata cetatenilor nostri si, discutand de securizarea frontierelor, e clar ca ne intereseaza sa avem frontiere sigure, in primul rand pentru romani si, in al doilea rand, pentru Uniunea Europeana. Pentru ca, Doamne fereste, in cazul in care s-ar intampla ceva, primii care sunt afectati sunt romanii, cetatenii nostri, si apoi cetatenii statelor membre. Preocuparea noastra nu e atat de mare pentru ca cineva ne tine sabia la cap, ci pentru ca avem o obligatie pentru fiecare dintre romanii care de 15 ani suporta, sufera si spera sa traiasca intr-o lume civilizata si sa traiasca mai bine. Si acelasi lucru se poate spune pentru fiecare dintre celelalte masuri pe care le luam. Romanii merita sa traiasca intr-o alta lume, dar, in acelasi timp, cred ca in aceasta perioada trebuie sa fie parteneri, sa se bucure de cei care au responsabilitatea acestor masuri.

Ramane in continuare de luptat in zona frontierelor

Si coruptia?
Coruptia nu este un subiect pe care sa-l negam, ea exista. Modificarea cadrului legislativ din ultima perioada creeaza premisele luptei impotriva acestui fenomen. Este clar ca nu putem avea cazuri concrete pana cand nu exista dosare care sa fi trecut prin anchete, sa fi fost investigate. Faptul ca in momentul acesta avem o justitie libera, careia i-am acordat toata libertatea, de pe care am luat politicul, nu mai da nici o motivatie sa se spuna ca nu o sa se ancheteze liber si echidistant – atunci cand este cazul – diversi clienti politici, diversele personaje care pana acum pareau de neatins. In acelasi timp, faptul ca pe concurenta au fost luate masuri care in acest moment stopeaza favorizarea clientilor politici din punct de vedere economic este iarasi un pas gigantic facut in lupta impotriva coruptiei si faptul ca, iarasi, concurenta deja nu se mai afla in zona rosie, dupa ce a fost un domeniu chiar in Tratat pus sub incidenta clauzei de salvgardare, ne da speranta ca in perioada urmatoare aceasta lupta impotriva coruptiei va da si rezultate. Ramane in continuare de luptat in zona frontierelor, unde exista acuze care se aduc vamesilor, si cred ca si aici crearea structurilor de integritate a Codului etic pentru fiecare dintre categoriile profesionale care fac parte din acest proces de lupta impotriva coruptiei poate duce la rezultate concrete. Ca sa folosesc o metafora, care mie mi se pare potrivita in acest context, in lupta impotriva coruptiei pentru a prinde pestii, acei pesti reclamati, trebuie sa stii unde sa pui navoadele… sa pui plasele si sa le poti pune. In acest moment, in Romania plasele au fost puse prin modificarea cadrului legislativ, ceea ce ajunge ca in plase sa se prinda pestii.

Nu mi-am propus sa fiu un ministru iubit

Va impiedica ceva anume sa va indepliniti mandatul de ministru?
N-as spune ca ma impiedica ceva anume. Sunt si o persoana greu de impiedicat! Gasesc intotdeauna solutii pentru a-mi atinge obiectivul si, de data aceasta, este un obiectiv mult prea nobil, care vizeaza soarta noastra, a romanilor, motiv pentru care, sa fiu sincera, orice m-ar impiedica, gasesc solutii… Cu riscul de a supara chiar, in anumite situatii. De curand, am suparat Parlamentul, dar s-a dovedit ca am avut dreptate, iar lucrul se poate vedea in Raportul de tara. Daca Parlamentul isi facea la timp treaba si adopta legile, acum eram mult mai departe cu implementarea acestora. Nu mi-am propus sa fiu un ministru iubit, ci sa-mi indeplinesc mandatul, ca pe un angajament fata de romani, de fiecare cetatean in parte, fara a lua in considerare nemultumirile unora sau ale altora in momentul in care, probabil, am sa-i mai critic pentru neindeplinirea sarcinilor care le revin.