Consiliul Judeţean (CJ) Covasna a înaintat, vineri, o acţiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în legătură cu interzicerea utilizării drapelului judeţului printr-o sentinţă irevocabilă din iunie a Curţii de Apel Braşov, informează, într-un comunicat, Biroul de presă al instituţiei.
Reprezentanţii CJ susţin că justiţia română a încălcat dreptul populaţiei judeţului Covasna de a-şi folosi propriile simboluri, ceea ce contravine prevederilor articolului 1 al Protocolului nr. 12 din cadrul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, convenţie ratificată şi de România.
Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, consideră că autorităţile locale „nu se lasă păgubaşe în privinţa obstrucţionării continue a utilizării simbolurilor”.
„În vederea apărării şi înfăptuirii dreptăţii, ne-am adresat CEDO deoarece suntem convinşi că în această ţară noi, secuii, beneficiem de aceleaşi drepturi ca şi populaţia din celelalte judeţe ale ţării. Apreciez că şi noi putem să avem un drapel al judeţului şi unul al localităţii, pentru că cea mai mare parte a judeţelor cu populaţie majoritară română dispun de un astfel de drapel. Considerăm că România a fost împărţită în două, atât din punct de vedere al justiţiei, cât şi din cel al administraţiei, deoarece există judeţe în care simbolurile locale pot fi utilizate, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi sunt cele două judeţe, Covasna şi Harghita, unde aceasta se interzice, potrivit aceleaşi legi”, a subliniat Tamas Sandor.
De asemenea, preşedintele CJ Covasna s-a declarat „nedumerit” de decizia luată de instanţele judecătoreşti cu privire la drapelul judeţului, spunând că utilizarea acestui simbol „nu lezează sensibilitatea comunităţii româneşti locale, pentru că stema de pe drapelul judeţului conţine elemente asemănătoare cu cele folosite în secolele XVI-XVII pe blazoanele mai multor familii române din Ardeal”.
Totodată, se subliniază în comunicat, „potrivit instanţei”, drapelul judeţului seamănă „mult prea mult cu drapelul secuilor”, iar din acest motiv s-a interzis utilizarea acestuia, preşedintele CJ, Tamas Sandor, apreciind acest lucru drept „inacceptabil”.
„Aduc un exemplu catalan, potrivit căruia există o serie de drepturi, denumite minim naţional, la care comunitatea nu poate renunţa în niciun caz. Şi la noi există aşa ceva: folosirea limbii materne şi utilizarea propriilor simboluri nu se pot pune în discuţie. În ţările membre UE, începând de la Bretagne, Tirolul de Sud şi până în Finlanda, comunităţile îşi folosesc propriile simboluri. În 11 ţări ale UE există unele tipuri de autonomie locală sau culturală, dar chiar şi în cazul ţărilor în care nu există aşa ceva, este absolut normal faptul că o anumită comunitate foloseşte drapeluri locale”, a conchis preşedintele CJ Covasna.
Tamas Sandor (UDMR) declara, în 20 iunie, că, potrivit unei sentinţe a Curţii de Apel Braşov, judecătorii au admis recursul declarat de fostul prefect al judeţului, Codrin Munteanu, împotriva sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Covasna şi, în consecinţă, a fost dispusă anularea parţială a hotărârii CJ Covasna din 2008, respectiv a articolului prin care s-au aprobat steagul şi fanionul judeţului. Decizia Curţii de Apel Braşov este irevocabilă.
