Nepalul, statul cu cel mai mic venit pe cap de locuitor, depinde de fondurile investite şi donate de India. Pe de altă parte, China, în încercarea de a câştiga influenţă în zonă şi ca să aibă un aliat în problema Tibetului, investeşte şi ea în armata nepaleză. Totuşi, jocurile de putere dintre cele două state ameninţă democraţia fragilă, instaurată în Nepal abia în 2008, observă revista americană Time.
Vizita Chinei în Nepal de săptămâna trecută s-a încheiat avantajos pentru ambele state: China îşi consolidează influenţa în Asia de sud, iar Nepalul primeşte mai multe fonduri pentru armată- 20 milioane de dolari.
„Relaţiile dintre cele două state sunt foarte importante pentru pacea lumii şi a Asiei de sud şi Pacificului”, declara şeful administraţiei armatei chineze, generalul Chen Bingde, pe 23 martie, citat de revista americană Time.
Cu toate că Nepalul este un stat mic (populaţia lui este de 28 milioane), China şi-l doreşte aliat în problemele sensibile pe care le are cu India şi Tibetul. Când generalul Chen şi-a încheiat vizita oficială, premierul Nepalului, maoistul Jhala Nath Khanal, declara, în presa naţională, că „pe pământul ţării, nu vor exista activităţi împotriva Chinei„, potrivit revistei Time.
Bătălia pe donaţii şi investiţii
Interesul Chinei în Nepal este de natură geostrategică, explică profesorul de politologie de la Centrul de Studii Asiatice din Katmandu, Dhruba Kumar. „După ce Beijing-ul şi-a consolidat legăturile cu Pakistanul, acum câştigă influenţă în ţările vecine Indiei, Burma, Sri Lanka şi Bangladesh”, explică politologul pentru Time.
În această situaţie, India trebuie să ia atitudine. În primul rând, Nepalul depinde de importurile indiene– schimburile dintre cele două ţări se ridică, anual, la 2 miliarde de dolari. În plus, India a sprijinit cu fonduri numeroase programe de ajutorare- 400.000 dolari investiţi în şcoli şi biblioteci.
De altfel, guvernul de la New Delhi susţine, în continuare, că are relaţii foarte apropiate cu Kathmandu, mai ales din cauză că populaţia majoritară în ambele state este Hindu. Mai mult, cu câteva zile înainte de vizita oficială a preşedintelui nepalez, Ram Baran Yadav, în India, pe 15 februarie, guvernul de la News Delhi a anunţat că va investi 361 milioane de dolari în infrastructura Nepalului.
Totuşi, dacă, până în ultimii ani, marii comandanţi ai armatei nepaleze îşi făceau educaţia militară în India, de la venirea la putere a maoiştilor, raportul de forţe s-a înclinat către China.
De altfel, liderul maoist Pushpa Kamal Dahal, cunoscut şi ca Prachanda, a declarat că, prin ajutorul pe care îl oferă Nepalului, India îşi doreşte să controleze armata şi să restaureze monarhia. În plus, din 2009, China şi-a dublat ajutorul bănesc către Nepal, iar cea mai mare parte a fondurilor chineze au fost învestite în infrastructură.
Coaliţia maoistă-marxist-leninistă, care guvernează în acest moment ţara, este percepută ca fiind pro-Beijing. China oferă acum şi fonduri pentru armata nepaleză, pentru că este singura instituţie pe care se poate baza şi în care sunt puţine şanse să se infiltreze forţe din afara ţării, explică politologul Kumar.
Tibetul este adevărata problemă a Chinei cu Nepalul, arată Time Magazine. Vizita generalului Cheng vine pe fondul represariilor guvernului de la Kathmandu asupra protestatarilor tibetani, care, pe 10 martie, au cerut autorităţilor chineze să se retragă din ţara lor. Zece zile mai târziu, tibetanii din Nepal au fost împiedicaţi de autorităţi să meargă la vot, în timp ce emigranţii din India şi alte state au votat în condiţii normale.
Aproximativ 20.000 de tibetani locuiesc, în prezent, în Nepal. Totuşi, de când influenţa Chinei în ţară se simte tot mai pregnant, numărul de emigranţi tibetani a scăzut, ajungând, de la 2500, la 500 de oameni pe an, potrivit Time Magazine.
Jocurile dintre India şi China ameninţă democraţia fragilă din Nepal, care s-a instaurat în 2008, explică cercetătorul Nihar Nayak, de la Institutul de Analiză şi Cercetare din New Delhi.
„Nepalul se îndreaptă către o criză politică„, spune Nayak. Constituţia interimară expiră pe 28 mai şi, dacă politicienii din cele 24 de partide nu găsesc o cale de compromis în fixarea unei noi legi fundamentale, în ţară vor fi alegeri anticipate, iar lupta pentru putere va destabiliza complet Nepalul.
Regimul politic actual vine pe fondul masacrului din 2001, când regele şi opt membri ai familiei regale au fost omorâţi de unul din prinţi, a urmat apoi dictatura regală a altui prinţ, Gyanendra, în 2005, urmată de abdicarea regelui, proteste de stradă şi preluarea puterii de maoişti, în 2008, potrivit Royalty.nu.
