Filmul începe cu reprezentanţii unor organizaţii neguvernamentale părăsind sala în care veniseră să discute cu delegaţii Ministerului de Interne prevederile proiectului de lege privind adunările publice. Se întâmpla marţi. Cu aproape o lună în urmă, MAI-ul îi luase prin surprindere. Aflaseră, printre altele, că s-ar putea să nu mai aibă voie să protesteze în faţa Guvernului sau a Parlamentului şi că ar trebui să mulţumească primarul pentru a li se respecta dreptul de a ieşi în stradă.
„Am văzut în multe ţări democratice manifestări de violenţă pe care nu le-ar fi crezut nimeni. Acea democraţie veşnică a avut de suferit şi i-a prins pe picior greşit”, a argumentat atunci unul dintre parlamentarii care susţin proiectul, deputatul Mircea Toader de la PDL, după cum aminteşte jurnalistul Costi Rogozanu.
Pelicula surprinde autorităţile respectând cadrul legal doar atât cât să nu fie acuzate de lipsă de transparenţă. MAI a postat iniţiativa legislativă pe site-ul propriu, la jumătatea lunii septembrie, dar a lăsat-o acolo doar 10 zile. Mai multe ONG-uri au ridicat obiecţii.
Românii răi să se declare…
„În primul rând, au modificat termenul de ‘declarare’ a manifestaţiilor cu cel de ‘autorizare’, ceea ce le permite practic să refuze orice protest care li s-ar părea nelegitim”, spune, pentru romanialibera.ro, secretarul general al Alianţei Generale a Organizaţiilor Studenţeşti, Mihai Dragoş.
Într-adevăr, proiectul prevede că declaraţia ar urma să fie analizată de o comisie condusă de primar şi că această autoritate poate solicita organizatorului modificarea modului şi tipului protestului.
…să nu certe instituţiile publice
„Apoi, proiectul spune că adunările publice pot fi organizate doar dacă nu aduc atingere imaginii instituţiei publice vizate. E o formulare amiguă. În definitiv, protestezi împotriva unei instituţii pentru că nu eşti mulţumit de activitatea acesteia, deci îi aduci o oarecare atingere, nu?”, adaugă Mihai Dragoş.
…să plece la culcare înainte de miezul nopţii
„Altă problemă: iniţiativa ar interzice protestele care trec de ora 23. Păi, în 2009, la Chişinău, oamenii au stat zile întregi pe stradă pentru că erau foarte nemulţumiţi de guvernarea comunistă. Cum să îmi interzică, în România democratică, acest drept?”, conchide reprezentantul studenţilor.
…neapărat să se ducă la Biserică
Acelaşi document scuteşte însă de obligaţii adunările publice organizate în scopuri religioase, promoţionale sau cu ocazia unor vizite oficiale. Asta în condiţiile în care Constituţia României garantează cetăţenilor libertatea de a-şi alege cultul din care vor să facă parte sau de a nu împărtăşi preceptele religioase.
…să creadă autorităţile pe cuvânt
Întâlnirea de marţi era menită să le prezinte nemulţumiţilor un proiect modificat. Reprezentanţii MAI le-au spus ONG-iştilor că au eliminat unele prevederi, dar nu le-au arătat noua formă a proiectului.
„Am fost verbal înştiinţaţi că unele obligaţii au fost eliminate, dar atât. Nu mai putem avea o discuţie cu autorităţile până nu ne prezintă un nou proiect”, spune, pentru romanialibera.ro, Maria Andreescu, de la APADOR-CH.
…şi să nu-i deranjeze pe românii buni
Punctul culminant al filmului s-a derulat atunci când oamenii de la Interne au încercat să argumenteze de ce vor să restrângă dreptul de protest. Unul dintre motive: cetăţenii care nu protestează ar trebui protejaţi de forţele de ordine, în numele ordinii publice. Societatea civilă era prezentată astfel drept o ameninţare la adresa societăţii. Nu a mai durat mult şi ONG-iştii au părăsit sala.
MAI dăduse totuşi o explicaţie cu referire la legislaţia internaţională. Astfel, o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului arată că unele drepturi ale individului pot fi îngrădite de autorităţi. „Sunt acele drepturi relative care pot fi restrânse la nivel naţional dacă este legal şi necesar să se întâmple acest lucru. Aceste condiţii sunt cumulative. MAI nu a reuşit să ne explice de ce este necesar în România ca dreptul de protest să fie limitat”, încheie Maria Andreescu.
Reprezentanţii Ministerului de Interne nu au putut fi contactaţi pentru explicaţii suplimentare, însă au promis că, până pe 21 octombrie, vor prezenta o nouă formă a legii adunărilor publice. Aşa că deznodământul producţiei autohtone se amână.
