Cine sunt persoanele publice care sărbătoresc eşecul ANI

Numeroase persoane publice anchetate sau trimise în faţa procurorilor de către inspectorii de integritate cred că judecătorii Curţii Constituţionale au făcut de fapt un bine Agenţiei. Joi seară, Curtea Constituţională a retezat pârghiile esenţiale de control pe care le avea inspectorii de integritate. Ce spun acum demnitarii cărora Agenţia Naţională de Integritate (ANI) le-a luat la puricat averile sau in­com­pa­ti­bi­li­tă­ţile cu funcţiile deţinute? România Liberă a stat de vorbă cu câţiva dintre ei şi a aflat că judecătorii Curţii Consti­tu­ţio­na­le au făcut o treabă bună. ANI nu trebuie să moară, spun ei, chiar dacă era o insti­t­uţie „virusată” de contra­dicţii cu legea fundamentală şi funcţiona ineficient şi nepro­fesionist. Toţi cei con­tactaţi susţin că decizia împotriva ANI nu îi avantajează în procesele pe care le au cu instituţia, pentru că oricum ei ar fi avut dreptate. Poetul Mircea Dinescu, anchetat de ANI, nu vrea să discute despre Integritate, însă nu-şi ascunde sentimentele: „Să fie sănătoşi!”.

Deputatul PSD-PC, Sergiu Andon, spune despre ANI că este „o organizaţie para­consti­tu­ţională, care a fost folosită ca argument de aruncat praf în ochii experţilor europeni” şi că, asemenea, Direcţiei Naţionale Anti­co­rupţie, „este virusată de elemente de neconsti­tu­ţio­na­li­tate”. O asemenea insti­tuţie nu există „nicăieri în UE”, spune deputatul jurist, care se judecă în prezent cu ANI: „Am inventat-o ca să arătăm că avem corupţie mare, a fost unul dintre cele patru obiective impuse de Comisia Europeană pe justiţie. Dar nu a rezolvat nimic”. Andon crede că naşterea ANI a fost gândită greşit de la bun început, ca pe vremea lui Ceau­şescu: „Atri­buţiile ANI erau în sarcina altor instituţii precum Parchetul sau Fiscul, dar care nu-şi făceau treaba pentru că nu erau legi bune şi nici voinţă politică. În loc să facem acele instituţii să meargă, am făcut ca pe vremea lui Ceauşescu: am mai creat o comisie, un organism”. Totuşi, Parlamentul trebuie să refacă legea ANI aşa cum spun judecătorii, crede Andon: „Dacă tot am făcut ANI, acum trebuie să o lăsăm să funcţioneze”.

„Arătaţi-mi un caz care să nu fie contestat”

Şi deputatul liberal Eugen Nicolăescu, fost ministru al Să­nă­tă­ţii, crede că ANI nu funcţiona constituţional şi nici măcar eficient. El însuşi a fost cercetat de Agenţie. „Instituţia nu şi-a făcut un capăt de ţară din a fi profesionistă. Arătaţi-mi un singur caz dus de la cap la coadă, care să nu fie contestat sau lipsit de procedură”. Liberalul spune că şi-ar dori un ANI care să funcţioneze atât de bine şi să aibă efecte pentru societate în aşa fel încât „nimeni să nu mai aibă nimic de comentat”. „Nu trebuie însă să ne bucurăm de ce s-a întâmplat cu ANI, ci să ne pară rău că avem o lege şchioapă”.

Despre neconstituţionalitatea legii ANI, juristul Victor Alistar, preşedintele organizaţiei Transparency International, spune că e cu dus-întors: existau organisme de verificare a calităţii unei legi şi atunci când a fost creată, dar au lăsat ANI să funcţioneze în afara Constituţiei, tocmai pentru a o putea ataca. În opinia sa, ANI semăna cu un organism de cercetare penală, avea proceduri netransparente şi lua decizii finale pe care le punea în faţa autorităţilor, lucruri care contraveneau Constituţiei. Chiar şi aşa, Alistar crede că ANI nu-şi atingea scopul declarat: „Facem tot felul de instituţii, facem investigaţii, dăm la presă, dar nu se rezolvă nimic. Când spânzuri un om, trebuie să o faci cu legea în mână, să nu mai rămână loc de interpretări”. În procesul său cu ANI, Alistar spune că nu are de gând să invoce decizia Curţii: „Nu mi-a picat tocmai bine. Eu voiam să dovedesc pe fond că am dreptate, nu să mă judec cu ei pe procedură”. Alistar, Andon şi Nicolăescu spun că noua lege de funcţio­nare a ANI trebuie să fie promo­vată de Guvern în Parlament, ca proiect de lege, nu direct prin or­do­nanţă de ur­genţă, pentru a putea fi elaborată cum se cuvine. 

Integritate sub semnul întrebării

În 2009, ANI a constatat că, o dată cu funcţia de deputat, Sergiu Andon îşi exercita şi profesia de avocat pentru a apăra persoane acuzate de corupţie.

Anul acesta, ANI a sesizat procurorii, în cazul lui Eugen Nicolăescu, acuzându-l de fals în declaraţii în legătură cu un cont bancar personal pe care l-ar fi folosit în campania electorală din 2008.

În 2009, ANI a constatat că Victor Alistar a fost în acelaşi timp funcţionar public, ca purtător de cuvânt al Agenţiei Funcţionarilor Publici, dar şi avocat.

Anul acesta, Agenţia a constatat că Mircea Dinescu a fost concomitent şi om de afaceri, şi membru în Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.