Noii conducători ai Consiliului Superior al Magistraturii au câştigat alegerile cu un program care poate fi sintetizat astfel: orice poziţie publică a preşedintelui şi vicepreşedintelui trebuie hotărâtă înainte de plenul CSM. Acest mod de lucru poate distruge cea mai mare realizare a fostei conduceri, şi anume transparenţa totală.
Consiliul Superior al Magistraturii şi-a ales vineri noua conducere: judecătoarea Alina Ghica este noul preşedinte, iar Oana Hăineală Schmidt – vicepreşedinte. Cele două au candidat în tandem, pe acelaşi program. Deviza lor este un citat din Winston Churchill: „Dacă poţi să faci un lucru, fă-l! Dacă nu, taci!”. Esenţa programului: orice poziţie publică a preşedintelui şi vicepreşedintelui trebuie hotărâtă înainte de plenul CSM.
Alina Ghica este duşman al transparenţei, dacă ar fi să luăm în calcul declaraţiile publice în care milita pentru secretizarea numelor magistraţilor care împart dreptatea, eventualele relaţii de rudenie sau de interese fiind astfel mai greu sau imposibil de aflat. Oana Hăineală pare a fi opusul Alinei Ghica, deşi au candidat în tandem, cu acelaşi program. În ultimul an, Hăineală s-a declarat şi a acţionat ca adeptă a reformelor în Justiţie, însă în trecutul de procuror-anchetator există perioade întunecate, ce pot fi folosite împotriva ei.
Alina Ghica a fost aleasă preşedinte CSM cu 12 voturi, iar contracandidatul său, judecătorul Alexandru Şerban, a obţinut doar 6 voturi. Mona Pivniceru nu a mai candidat pentru funcţia de preşedinte, poate şi pentru că face parte din acelaşi grup „tematic” de magistraţi cu Alina Ghica.
Oana Hăineală, deşi nu a avut contracandidat, a fost aleasă vicepreşedinte cu doar 11 voturi. Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obţină minimum 10 voturi favorabile. La alegeri au fost prezenţi 18 dintre cei 19 membri CSM. A lipsit Emilia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Noul preşedinte al CSM a militat pentru secretizarea numelor magistraţilor care dau sentinţe
Noul preşedinte al CSM, Alina Nicoleta Ghica, are 36 de ani şi este membru al Consiliului din luna septembrie 2011. Ea şi-a anunţat candidatura astăzi, cu puţin înainte de începerea şedinţei, când şi-a prezentat programul în tandem cu procurorul Oana Andreea Schmidt Hăineală. Alina Ghica a fost procuror până în anul 2006, când a fost numită judecător la Curtea de Apel Bucureşti, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal. În martie 2011 a ajuns preşedintele secţiei, iar în septembrie 2011 a fost desemnată membru CSM (prin alegeri la nivelul Curţilor de Apel).
Alina Ghica nu a ieşit în evidenţă nici cu bune, nici cu rele, ceea ce pentru un judecător este o calitate. Însă surse din cadrul Curţii de Apel Bucureşti spun că Alina Ghica, supranumită „Păpuşa Barbie”, ar fi uşor de manevrat şi s-ar afla în sfera de influenţă a fostului preşedinte CSM, Dan Lupaşcu, care ar fi sprijinit-o la alegeri pentru a accede în Consiliu. Singura dată când a ieşit în evidenţă – la un seminar pe probleme de comunicare – Alina Ghica a şocat asistenţa susţinând că numele magistraţilor care pronunţă sentinţe trebuie secretizat. O astfel de practică ar ajuta la proliferarea corupţiei în sistemul judiciar deoarece nu s-ar mai putea afla eventualele incompatibilităţi între judecător-avocat-expert-executor-notar care pot apărea într-un dosar dedus judecăţii. Cu alte cuvinte, grupurile de interese ar fi mult mai greu sau imposibil de depistat.
Noul vicepreşedinte al CSM este şantajabil?
Oana Andreea Schmidt Hăineală este membru CSM din 2010, aleasă de procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale; este coordonator al comisiei CSM pentru relaţia cu UE.
După terminarea studiilor, în 1998, a fost câteva luni avocat la Bacău, apoi procuror la parchetele din Bacău până în martie 2004, când a fost detaşată la Parchetul General, pentru cinci luni, după care s-a întors la Bacău. La parchetele din Bacău a ocupat funcţii de conducere până în mai 2007, când a fost promovată director pentru politici anticorupţie din Ministerul Justiţiei.
În perioada guvernării liberale susţinute de PSD (2007-2009), Oana Hăineală a fost şefa comisiilor anticorupţie din cadrul Ministerului Justiţiei în relaţiile cu ţările UE (exemple: şeful delegaţiei române la Grupul Statelor Împotriva corupţiei – GRECO; reprezentantul României atât la Iniţiativa Anticorupţie Regională RAI pentru Europa de Sud-Est, cât şi la Comitetul de experţi privind prevenirea şi combaterea spălării banilor de pe lângă Consiliul Europei şi la SECI. În aprilie 2009 (guvernarea PSD-PDL) a fost numită consilier de stat pe lângă viceprim-ministrul şi ministrul de Interne Dan Nica (PSD). În 2010 s-a întors la profesia de procuror, însă la Parchetul Tribunalului Braşov, din partea căruia a participat la alegerile CSM.
Cea mai mare parte a activităţii de procuror (2004-2007) Oana Hăineală şi-a desfăşurat-o la parchetele din Bacău, fiind specializată pe spălari de bani. Nu se cunosc rechizitorii deosebite de trimitere în judecată, de notorietate fiind doar achitarea fostului prim-procuror Stelian Olteanu de la Parchetul tribunalului Neamţ, arestat preventiv de secţia Militară din DNA. Olteanu a fost acuzat pentru falsificări de acte şi pentru folosirea abuzivă a ştampilei Parchetului, cu scopul de a obţine retrocedarea pădurii de pe muntele Dămoc, defrişată ulterior. În acest dosar, atât prim-procurorul Olteanu, cât şi judecătorii şi poliţiştii implicaţi în retrocedări şi-au recunoscut faptele, dând detalii în declaraţiile făcute în faţa procurorilor militari anticorupţie. După schimbarea competenţelor, dosarul a ajuns la Secţia Civilă, instrumentarea fiind continuată de Oana Hăineală. Dosarul s-a soldat cu achitarea prim-procurorului Olteanu, care a fost ulterior despăgubit cu suma de circa 5 miliarde de lei vechi prin semnătura fostului procuror general adjunct al României, controversatul Marcel Sâmpetru,în prezent consiler al fostului vicepreşedinte CSM George Bălan.
Sâmpetru a fost suspectat de fapte de corupţie în două dosare ale DNA, clasate ulterior. Va renunţa Oana Hăineală la Sâmpetru sau îl va păstra? Răspunsul la această întrebare poate fi considerat şi răspunsul la întrebarea: se va desprinde Oana Hăineală de trecut?
Viciile alegerii conducerii CSM
Potrivit practicilor, candidaturile pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte se pot depune chiar şi la momentul de debut al şedinţei de alegeri. Corect ar fi ca toţi candidaţii să-şi anunţe programele cu câteva zile înainte, pentru a fi cunoscute şi dezbătute. Anunţarea programelor cu câteva clipe înainte de vot este o practică ce ascunde negocieri subterane, iar rezultatele, de obicei, sunt „culese” de grupuri de interese oculte.
